Întreprinderile de stat specializate în acordarea serviciilor de pază şi securitate, vor putea efectua, în mod exclusiv, activității particulare de pază la obiectivele ce aparţin instituţiilor şi organizaţiilor finanţate de la bugetele de stat şi cele locale, cu excepția acelor instituții care beneficiază de serviciile de pază ale Serviciului de Protecție și Pază de Stat sau dispun de propriul serviciu de pază, precum şi întreprinderilor cu capital preponderent de stat.

Mai multe modificări ce țin de salarizarea funcționarilor publici au fost aprobate de Parlament în lectură finală. Astfel, termenii “partea fixă” și “partea variabilă” a salariului vor fi excluse, iar sporul pentru performanță colectivă va fi înlocuit cu sporul pentru intensitatea muncii.

Legea bugetului de stat pe anul 2016 a fost aprobată cu întârziere de 6 luni, în perioada ianuarie – iunie a anului de raportare fiind aplicată procedura bugetului provizoriu. Este una din constatările Curţii de Conturi în urma auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 și la Raportul auditului performanței managementului datoriei sectorului public pe anul 2016. Hotărârea Curţii cu privire la Raportul respectiv este publicată în Monitorul Oficial nr. 253-264 din 21 iulie curent.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Caracteristica, modul de recunoaştere şi evaluare a elementelor de activ Imobilizări necorporale şi mijloace fixeImobilizările necorporale şi corporale se recunosc iniţial pe obiecte de evidenţă al căror nomenclator este stabilit de directorul entităţii cum prevede pct. 5 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale". Mijloacele fixe cuprind imobilizările corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală conform pct. 4 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale". De asemenea durata de utilizare a acestor bunuri trebuie să fie mai mare de un an. Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că mijloacele fixe cuprind imobilizările corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit de entitate, indicînd mă¬rimea concretă, de exemplu, 10 000 lei, 15 000 lei sau o altă sumă. Din practica entităţilor autohtone se poate constata că contabilii entităţilor nu practică această variantă admisibilă, din motivul apariţiei necesităţii recalculării în scopuri fiscale a uzurii mijloacelor fixe, a căror valoarea este peste 6 000 lei pînă la pragul de semnificaţie de exemplu 10 000 lei. Evaluarea ulterioară a imobilizărilor necorporale şi corporale se efectuează la valoarea contabilă, care potrivit SNC „Imobilizări necorporale şi corporale" costul de intrare sau costul corectat al obiectului de evidenţă diminuat cu amortizarea şi pierderile din depreciere acumulate. Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că evaluarea ulterioară a imobilizărilor necorporale şi corporale se efec¬tuează în baza modelului reevaluării potrivit pct. 75 din IAS 38 „Imobilizări necorporale" şi pct. 31 din IAS 16 „Imobilizări corporale". Duratele de utilizare a imobilizărilor necorporale şi corporale se stabilesc în funcţie de modelul utilizării acestora şi sînt prezentate în procesele-verbale de primire-predare pct. 20 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale". Aceste durate de utilizare sunt stabilite în baza Catalogului de mijloace fixe şi activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003. Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că duratele de utilizare a imobilizărilor necorporale şi corporale se stabi¬lesc prin ordinul conducătorului (directorului) entităţii. Aferent mijloacelor fixe mai trebuie de indicat şi informaţia aferentă valorii reziduale. Dacă valoarea reziduală a mijloacelor fixe este nesemnificativă şi se consideră nulă (pct. 20 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că valoarea reziduală a mij¬loacelor fixe se stabileşte pe obiecte de evidenţă şi se reflectă în procesele-verbale de primire-predare a mijloacelor fixe. Un moment important care trebuie reflectat în subcompartimentul „Imobilizări necorporale şi mijloace fixe” se referă la metoda de amortizare utilizată la imobilizări necorporale şi mijloacelor fixe, care poate fi metoda liniară (pct. 22 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variante admisibile care pot fi stipulate în politici contabile sunt amortizarea imobilizărilor necorporale şi mijloacelor fixe se calculează prin: metoda unităţilor de producţie; metoda de diminuare a soldului cu majorarea ratei (normei) uzurii liniare de două ori (sau în altă mărime stabilită de entitate) (pct. 25 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Trebuie să fie indicată şi perioada începerii calculului amortizării. Astfel amortizarea imobilizărilor necorporale şi mijloacelor fixe se calculează începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii acestora în utilizare (pct. 28 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este amortizarea imobilizări¬lor necorporale se calculează începînd cu data transmiterii acestora în utilizare. În cazul existenţei activelor imobilizate la care nu se calculează amortizarea acestea trebuie de indicat tipurile de imobilizări necorporale şi corporale pentru care nu se calculează amortizarea (pct. 48 şi 61 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Costurile de reparaţie, întreţinere a mijloacelor fixe şi de ieşire a acestora se înregistrează ca cheltuieli curente (pct. 65 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variante admisibile care poate fi stipulată în politici contabile este că costurile de reparaţie, întreţinere şi de ieşire a mijloacelor fixe: se înre¬gistrează ca cheltuieli anticipate, cu deconta¬rea ulterioară la cheltuieli curente conform metodei liniare (sau în altă bază raţională stabilită de entitate);costurile de ieşire a mijloacelor fixe se decontează pe seama provizionului constituit anterior.

Conform art.112 alin.(l) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exclusiv instituţiilor de învăţămînt publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art.511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2).

Începând cu luna noiembrie 2017, persoanele care au dreptul la pensie își vor putea calcula mărimea pensiei cu ajutorul Calculatorului on-line de pensie, prin introducerea datelor personale.

Se estimează că statul va beneficia din urma implementării parteneriatului public-privat în domeniul jocurilor de noroc de venituri la bugetul public național sub formă de dividente achitate de SA Loteria Națională a Moldovei în sumă de 42 mil. euro pe perioada de executare a contractului, în sectorul loteriei cifrice, loteriei momentane și pariurilor sportive și de circa 98 mil. euro în domeniul automatelor de joc.

Societatea cu răspundere limitată „C” închiriază un automobil de la conducătorul entităţii şi o cameră pentru oficiu în apartamentul contabilului entităţii (persoană cu funcţie de răspundere). Ţinând cont de prevederile art. 24 alin. (7) din Codul fiscal, apare întrebarea: Cum pot fi justificate plăţile pentru locaţiune în cazul dat pentru a putea fi deduse în scopuri fiscale?

Proiectul Ordinului Ministerului Finanţelor prin care se propune aprobarea formularul-tip ,,Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici” precum şi a modului de completare a acesteia, mai poate fi consultat până la 14 aprilie.

O persoană juridică și administratorul acesteia, învinuiți de practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, evaziune fiscală și spălăre de bani în proporții deosebit de mari, au fost trimiși în judecată. Învinuiții, sub paravanul unui call-centru, au amenajat, în sect. Botanica al mun. Chișinău, o sală de jocuri de noroc, dotată cu mese caracteristice jocurilor de noroc, precum și alte mijloace materiale de joc utilizate pentru desfăşurarea jocurilor de noroc

Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venitsunt stabilite în art. 35 alin. (1) din Codul fiscal.

Poate oare întreprinderea „X” să deducă datoria compromisă aferentă unei livrări de bunuri, dacă are decizia instanței de judecată că întreprinderea căreia i-a fost livrată marfa anterior este declarată insolvabilă și nu are active pentru a putea achita datoria formată?

În conformitate cu art.112 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, exclusiv instituţiilor de învăţămînt publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art.511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2).

În luna mai 2017 entitatea „Q” SRL a fost supusă controlului fiscal prin metoda verificării totale pentru perioada 01.01.2013 – 31.03.2017. În urma controlului fiscal prin metoda verificării totale s-a constatat că contribuabilul „Q” SRL în luna noiembrie 2015 a procurat de la o persoană fizică un utilaj agricol fără a reține impozit pe venit la sursă din mijloacele băneşti achitate persoanei fizice în aceeaşi lună. Ca rezultat al celor depistate în cadrul controlului fiscal, urmează de stabilit pentru care perioadă va fi aplicată majorarea de întârziere contribuabilului „Q” SRL în situația respectivă.

Contribuabilii vor decide către ce Organizație Nonguvernamentală pot transfera 2% din suma impozitului pe venit. Aceasta prevăd rectificările operate la Legea cu privire la asociațiile obștești și Codul fiscal, adoptate de Parlament în lectura finală, joi, 21 iulie 2016.

Tichetele de masă trebuie privite ca un pas al statului în întâmpinarea mediului de afaceri din Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul interviului publicat de revista „Bănci & Finanțe — PROFIT”, cu genericul „Tichetele de masă – motorul capitalismului?”, de economistul IDIS «Viitorul», Veaceslav Ioniță, care susține că mediul de afaceri din Republica Moldova de mult timp a discutat subiectul cu privire la introducerea conceptului de „pachet social”.

Tranzacțiile cu cardurile emise de băncile din Republica Moldova, efectuate pe piața locală, au crescut cu 17,2% în trimestrul II al acestui an față de perioada similară a anului trecut, dar au fost mai mici decât în ultimul trimestru al 2016, arată date ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Astfel, valoarea operaţiunilor cu carduri bancare a constituit în trimestrul II 10,895 mld. lei, cu 1,61 mld lei mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cu 500 mii mai puţin ca în trimestrul IV al anului 2016.

Firma „X” trebuie să emită în adresa firmei „Y” (nerezident al Republicii Moldova) factură fiscală a cărei valoare impozabilă depășește suma de 100 000 lei. Prin urmare, potrivit prevederilor articolului 1181 din Codul fiscal, avem obligația înregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, în termen de 10 zile. Trebuie firma „X” să înregistreze factura fiscală dată, dacă codul fiscal al cumpărătorului conține și litere, și cifre?

Serviciul Fiscal de Stat informează că potrivit prevederilor Codului fiscal termenul-limită de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit este de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune.