Care sunt perspectivele emiterii de euroobligațiuni de către Republica Moldova? Întrebările la acest subiect, dar și aspectele principale ce țin de instrumentul financiar Eurobond, au constituit subiectul de discuție a unui club de presă, la care a participat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene.

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală 2023 - 2030 (SNDAR), aprobată de Executiv, urmează a fi implementată cu implicarea autorităților naționale, a partenerilor internaționali și a mediului de afaceri, având în vedere că, până în anul 2030, investițiile publice în sectorul agricol să înregistreze creșteri constante de peste 3 mld. lei.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 au fost realizate în sumă de 59 248,0 mil. lei, gradul de realizare față de prevederile anuale precizate fiind de 99,8%

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova estimat pentru trimestrul III al anului curent a însumat 61719 mil. lei în prețuri curente (de piață) și a scăzut comparativ cu trimestrul III al anului 2019 în termeni reali cu 9,7% pe seria brută și cu 11,5% – pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul II al anului 2020, PIB s-a diminuat cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, anunță Biroul Național de Statistică.   În ianuarie-septembrie 2020 PIB a scăzut față de ianuarie-septembrie 2019 cu 8,2%, pe seria brută.  

Entitatea raportoare (furnizor al ajutorului de stat) este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct sau indirect resursele statului, precum și cele ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Investițiile publice în sectorul agricol vor continua tendința și vor înregistra creșteri constante de peste nivelul de 3 mld. lei anual către 2030. În același timp, în urma eliminării barierelor birocratice, creșterii valorii adăugate în agricultură și a productivității muncii, ponderea investițiilor private în totalul investițiilor în

Perioada de implementare a Programului este 40 de luni, cu posibilitatea de extindere, în funcție de progresul înregistrat și rezultatele evaluărilor intermediare. Programul va fi implementat de către IP Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, desemnată ca Unitate de Implementare.

Până în anul 2030 autoritățile își propun ca ponderea TIC în produsul intern brut să fie de cel puțin 10%, iar în totalul exporturilor, ponderea produselor și serviciilor TIC - de cel puțin 15%.

Cadrul bugetar pe termen mediu (2024-2026) (CBTM), publicat marți, 25 iulie în „MO”, va servi organelor centrale de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2024, iar autorităților administrației publice locale – la planificarea bugetelor locale și a programelor locale de dezvoltare a teritoriilor respective.

Veniturile bugetului de stat în anul 2021 au fost realizate în sumă de 49 383,8 mil. lei și sunt în creștere cu 7,7% față de indicatorul precizat. Reamintim că pe parcursul anului precedent au fost operate modificări la Legea bugetului de stat și, ca urmare, veniturile au fost precizate în sumă de 45 864,9 mil. lei, cu 4449,5 mil. lei mai mult decât suma aprobată inițial. Comparativ cu anul 2020, veniturile bugetului de stat s-au majorat cu 28,3% în urma relansării economiei după criza provocată de pandemie. Astfel, ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public național a constituit 63,8%, iar ca pondere în PIB acestea au constituit 20,4%.   Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 1 iunie, în ședința Executivului și urmează a fi transmis Parlamentului pentru aprobare.

Contribuția de stat în sumă fixă anuală pentru persoanele care se asigură pe bază de contract individual încheiat cu CNAS va spori de la 12838 lei până la 14700 lei, în timp ce pentru persoanele fizice proprietari sau arendași de terenuri agricole, care lucrează pământul în mod individual, contribuția va crește de la 3270 lei la 3744 lei.

În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, ce are ca scop de a oferi previzibilitate pentru investitorii din domeniul IT.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare privind conturile internaționale ale Republicii Moldova în trimestrul III al anului 2021.   Potrivit regulatorului, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul III 2021, s-a majorat comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului 2020, atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $400,38 mil., fiind în creștere cu 14,1 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -10,2 la sută, față de -9,5 la sută în perioada similară a anului 2020. Această dinamică a fost determinată de creșterea deficitului comerțului exterior cu bunuri, în timp ce balanțele veniturilor secundare, serviciilor și a veniturilor primare s-au îmbunătățit.

Economia națională înregistrează o tendință clară de recuperare, constată Ministerul Economiei care a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova conform datelor disponibile la 30 septembrie 2021.   Potrivit documentului, în semestrul I produsul intern brut (PIB) a atins 104,2 mld. lei și a înregistrat creștere reală cu 11,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Accelerarea creșterii consumului intern, a activității investiționale și înviorarea activității economice sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

Biroul Naţional de Statistică a plasat pe pagina sa oficială publicația ,,Buletin statistic în ianuarie-decembrie 2021". Documentul conţine date sub formă de tabele vizând principalii indicatori statistici în dinamică (pe ani, trimestre şi luni) ce caracterizează situaţia socială, economică şi demografică a Republicii Moldova, dar prezintă și informaţia despre situaţia social-economică a ţărilor CSI, fiind accesibilă în limbile română şi rusă.   BNS precizează că indicatorii social-economici sunt prezentaţi pe anii 2012-2021, ultimii doi ani fiind expuşi în secvenţă lunară şi/sau trimestrială. Pentru indicatorii de bază sunt expuse precizări metodologice.

În perioada 7-8 februarie 34 de companii debutante sau persoane fizice, care intenționează să înființeze o afacere, prezintă ideile inovatoare în fața Comitetului de evaluare al Programului de susținere a inovațiilor digitale și Startup-urilor tehnologice.

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

La data de 6 martie 2025 Republica Moldova a fost inclusă în Zona Unică de Plăți în Euro (în continuare – SEPA). Ce este SEPA, cum are loc un transfer SEPA, când acestea vor deveni â

Investitorii care vor să dezvolte o afacere în Moldova nu vor mai trebui să se prezinte fizic pentru asta la ghișeul autorităților publice în Republica Moldova. Statul vrea să digitalizeze la maxim toate procesele de constituire a afaceri, administrării acesteia, interacțiunii antreprenorului cu angajații și cu alte companii, cu autoritățile și organele de control, CNAM, CNAS etc.