Cu siguranţă, fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin o idee de succes sau eşec al unui business mic. La acest capitol, în R. Moldova, scenariile la care suntem martori sunt de două categorii: fie se reuşeşte dezvoltarea unei afaceri, fie nu se reuşeşte. Dacă e să discutăm cauzele eşecului, nu putem pretinde că acestea sunt foarte variate. Deşi majoritatea iniţiatorilor de business susţin că lipsa resurselor financiare este principala problemă într-un start-up, practica demonstrează că, deseori, şi lipsa cunoştinţelor le dă peste cap planurile iniţiatorilor de afaceri. Mai bine de 8 ani, PNUD – Moldova lucrează cu autorităţile publice locale pentru a le întări capacităţile, iar de curând le oferă suport şi în dezvoltarea antreprenoriatului local. Detalii despre specificul acordării asistenţei financiare în zonele rurale, dar mai ales cum sunt „ţinuţi de mână” iniţiatorii de afaceri din sate, Vă propunem să aflaţi din interviul realizat cu Olesea Cazacu, coordonator proiecte în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PNUD Moldova).

În ultimii ani, Republica Moldova a obținut unele progrese, dar țara are să avanseze în ce privește dezvoltarea umană. Și această avansare trebuie să se producă în mod accelerat – se menționează în Raportul Național de Dezvoltare Umană, 2014, dat publicității de PNUD – Moldova.

Germania va spori asistența financiară și tehnică pentru Republica Moldova, informează NOI.md. Aceasta este una dintre prevederile Acordului interguvernamental privind cooperarea pentru dezvoltare, pe care Republica Moldova și Germania îl vor semna astăzi la Berlin, în cadrul vizitei oficiale în Germania a prim-ministrului Iurie Leancă și participării lui la un forum de afaceri moldo-german.

Vom avea și în Moldova parcuri în domeniul tehnologiilor informaţionale (TI) – aceasta potrivit unui proiect de lege, aprobat de executiv. Ministrul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC), Pavel Filip a spus că industriei TI îi revine o contribuție de 0,82% din cota de circa 8 la sută deținută în PIB de sectorul TIC. În ultimii ani industria TI cu valoare adăugată înaltă se dezvoltă bine, produsele ei fiind preponderent orientate la export.

Începând cu luna martie curent, Ministerul Finanţelor, cu suportul Programului PNUD „Finanţele Publice pentru Dezvoltare” şi în parteneriat cu Ministerul Finanţelor al Slovaciei, lansează o campanie de instruire în domeniul bugetării în bază de programe şi performanţă pentru administraţia publică locală. Astfel, în perioada 18-27 martie curent în cadrul Academiei de Studii Administrative se va desfăşura un curs de instruire, în cadrul căruia 70 de specialişti din cadrul Direcţiilor finanţe ale UAT vor fi instruiţi în calitate de formatori în domeniul bugetării pe programe şi performanţă.

Elveţia va dubla, în următorii patru ani, volumul asistenţei financiare acordată Republicii Moldova. Finanţările vor creşte „considerabil, pînă la 46 milioane de euro”, faţă de 24 mln de euro investite în proiecte moldo-elveţiene în anii 2010-2013, informează MOLDPRES. Ocrotirea sănătăţii şi asigurarea cu apă potabilă sînt domeniile prioritare de cooperare între Elveţia şi Republica Moldova. Strategia de cooperare a Elveţiei pentru Republica Moldova 2014-2017 a fost lansată astăzi la Chişinău de către Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare /SDC/.

Consolidarea capacităților instituționale ale administraţiilor fiscale este indispensabilă unui amplu proces de instruire, asimilarea de cunoştinţe teoretice fiind necesar să fie însoţită de un vast program de exerciţii practice, a declarat astăzi Şeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul celui de-al V-lea simpozion “Perspectivele împărtășite ale administrațiilor economice și financiare”, desfăşurat la Paris, Franţa.

În acest context, autorităţile publice, partenerii sociali, asociaţiile reprezentanţilor autorităţilor locale, organizaţiile societăţii civile, agenţii mediului de afaceri şi alte părţi interesate se invită să prezinte propuneri şi sugestii pentru elaborarea documentului respectiv, în special la politicile bugetare, fiscale şi vamale, precum administrării fiscale şi vamale.

O delegaţie a Congresului autorităților locale va încerca să convingă Guvernul şi Parlamentul să anuleze reintroducerea limitelor pentru taxele locale. Partidul liberal a contestat astăzi la Curtea Constituţională unele prevederi ale politicii bugetar — fiscale pentru anul 2014 care se referă la reintroducerea unui plafon maxim pentru taxele percepute de primării de la agenţii economici.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Europa Liberă: E prietenoasă administraţia fiscală pentru cei care fac investiţii? Ion Prisăcaru: „E o situaţie dificilă şi trebuie să recunoaştem că aceasta nu a apărut astăzi, ea s-a creat cu anii. Pur şi simplu, acum a ajuns la momentul critic.” Europa Liberă: E de vină legislaţia? Sunt de vină specialiştii care merg şi fac aceste controale? Pentru că se zice că şi factorul uman ori nu are pregătire suficientă, ori urmăreşte alte scopuri decât să respecte buchia şi spiritul legii, când merge un control. Ion Prisăcaru: „Mai mult. Sunt de vină abordările care au fost faţă de contribuabili, în general, pe parcursul anilor şi mentalitatea noastră care se trage, iarăşi, din trecut. Deoarece agentul economic, mai cu seamă, cei care fac business-ul mic, mijlociu şi mare, erau trataţi, din start, ca nişte infractori. Aceasta a şi condus la situaţia în care am ajuns. De aceea am venit cu un alt mesaj.”