Sărăcia extremă s-a redus pe plan global, dar eradicarea sa este ameninţată de agravarea inegalităţilor economice, se afirmă într-un raport al Băncii Mondiale.

Ţările ex-comuniste duc campanii de atragere acasă a locuitorilor care au plecat să muncească în Europa de Vest, deoarece şi-au dat seama că emigraţia costă anual procente din PIB, scrie Bloomberg.

Republica Moldova a înregistrat rezultate bune privind reducerea sărăciei și încurajarea prosperităţii împărtășite, dar, factorii principali care au contribuit la îmbunătăţirea situaţiei în trecut par să implice acum un rol mult mai limitat, este menţionat în noul Raport al Băncii Mondiale privind sărăcia în Republica Moldova.

Uniunea Europeană va acorda țării noastre o asistență macrofinanciară în valoare de până la 100 mil. euro. Guvernul a aprobat semnarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind asistența macrofinaciară și a Memorandumului de înțelegere.

Premierul Pavel Filip a avut o întrevedere cu echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ben Kelmanson, care şi-a încheiat misiunea de evaluare în Republica Moldova.

Decizia Guvernului, aprobată în ședința din 10 august 2017 privind inițierea negocierilor și semnarea Amendamentului la Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și UE privind Programul de suport al instituirii Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Comprehensiv în RM, din 6 noiembrie 2014, a fost publicată în Monitorul Oficial din 18 august.

Analiza tendințelor şi priorităților pe termen mediu şi scurt în cadrul acestei note este făcută prin prisma analizei Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2018-2020 (aprobat prin HG nr. 609 din 28 iulie 2017) şi nota informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018 şi bugetul de stat pentru 2017 rectificat şi anexele relevante.

Care este obiectul impunerii cu impozitul pe avere? Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii îl constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane lei şi mai mult; suprafaţa totală constituie 120 m2 şi mai mult.

”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 mil. de carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună. Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean”, scrie economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Legea pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova, Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă și Fondul fiduciar al Programului de adaptare a micilor producători în vederea realizării Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD), precum și Decretul Președintelui privind promulgarea Legii respective au fost publicate în Monitorul Oficial din 11 august curent.

Din cauza situației economice din regiune, dar mai ales a furturilor din sistemul bancar, nivelul sărăciei în Republica Moldova va crește în acest an cu 38%, după cum prognozează experții. Cauzele sărăciei țin de deprecierea leului cu un sfert din valoarea sa în raport cu dolarul, de scumpirea creditelor, depășirea inflației de două ori etc.

Regiunile Republicii Moldova sunt de4-4,5 ori mai subdezvoltate decât municipiul Chișinău. La nivel regional PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare este mic.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova (PNUD) și Banca Europeană pentru Investiții (BEI) au reconfirmat disponibilitatea pentru sprijinirea financiară a proiectelor din domeniul eficienței energetice din sectorul public și rezidențial,în cadrul întrevederii cu conducerea Ministerului Economiei.

Ministerul Finanţelor propune spre consultare proiectul Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Asistență Macro-financiară pentru Republica Moldova.

Decizia privind extinderea cooperării în Republica Moldova pentru încă 5 ani a fost adoptată ieri, 6 februarie. Scopul final este consolidarea suportului în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) în Europa de Sud-Est, Turcia, Republica Moldova și Georgia.

Grupul de lucru al Consiliul economic pe lângă Prim-ministru s-a întrunit în şedinţă pe data de 24 mai curent pentru a pune în discuţie dezvoltarea învăţământului dual (ÎD) în Republica Moldova. Conform informaţiei prezentate de către Camera de Comerţ şi Industrie din Moldova, care este promotorul acestei idei şi munceşte la promovarea ei din anul 2006, au fost realizăţi paşi importanţi pentru implementarea ÎD în ţata noastră. Au fost întroduse unele noţiuni în legislaţie, a fost creată platforma de dialog între Guvern şi mediul de afaceri, un grup de lucru ce monitorizează domeniul.

Anularea Acordului de Asociere cu UE ar arunca Republica Moldova cu zece ani în urmă. La fel, Constituția îi permite președintelui țării să semneze unele acorduri, dar dilema este că ele trebuie să fie ratificate de către Parlament.

Viziunile și direcțiile prioritare de dezvoltare economică a Republicii Moldova pentru anii 2017 – 2019 au fost discutate în cadrul întrevederii viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, cu reprezentanții Băncii Mondiale, ONU, Delegației Uniunii Europene, USAID, ADA, IFC, Asistența Tehnică pentru implementarea DCFTA, etc.

Banca Mondială prognozează o scădere bruscă a creșterii economice în țările din Asia Centrală și Caucazul de Sud, dar și continuarea în 2015 a recesiunii economice în țările precum Republica Moldova, Ucraina și Belarus pe fondul crizei economice din Rusia și scăderii prețurilor la petrol.

A fost aprobată o nouă Strategie de ocupare a forței de muncă pentru următorii cinci ani. Elaborarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă pentru perioada 2017-2021 este determinată de necesitatea echilibrării pieţei muncii prin creşterea nivelului ocupării şi a calităţii acesteia, de sporirea competitivităţii și a angajabilității forței de muncă, de rând cu un grad mai mare de incluziune pe piaţa muncii, în special a grupurilor social-vulnerabile.