În primele 4 luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 12 014,2 mil. lei, inclusiv 11 894,0 mil. lei venituri generale și colectate și 120,2 mil. lei — veniturile proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, potrivit informației publicate de Ministerul Finanțelor, comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile sunt mai mari cu 8,6% ca urmare a creșterii veniturilor generale și colectate cu 8,4% și veniturilor proiectelor finanțate din surse externe — cu 34,2 %.

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. În Monitorul Oficial din 1 martie curent a fost publicată decizia Consiliului Concurenței nr. ASER-89 din 27.12.2018 cu privire la aprobarea Raportului privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017. Astfel, valoarea ajutorului de stat în anul 2017 s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. Datele sunt indicate în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, publicat de Consiliul Concurenței. În Raport este menționat că valoarea ajutorului de stat în anul de referință s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

Acordul de finanțare semnat cu Asociația Internațională pentru Dezvoltare și Acordul de împrumut semnat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale” va fi implementat de Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor, prin intermediul Agenției de Guvernare Electronică, în baza unui acord subsidiar semnat între aceștia. Pe data de 10 iunie 2020, în cadrul ședinței de Guvern a fost aprobat proiectul hotărârii „Cu privire la unele măsuri de implementare a proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Tinerii antreprenori vor putea accesa în continuare credite cu dobândă redusă prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, fondurile de finanțare în acest sens fiind suplinite cu 100 mil. lei pentru anul 2020. Rata maximă pentru beneficiari nu va depăși 6,5%. Programul extins are scopul de a susține tinerii antreprenori în capitalizarea inițială a afacerilor sale private, de a crea noi locuri de muncă, ținând cont de necesitatea acordării sprijinului suplimentar acestora prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micșorat față de anul 2015 cu 2,3 mil. lei. Totodată, valoarea ajutorului de stat s-a micșorat cu 15,47% în anul 2016 în raport cu anul 2014. Această micșorare provine în mare parte drept rezultat al prezentării de informații incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza prevederilor Codului fiscal. Datele sunt incluse în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016, publicat în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent de Consiliul Concurenței, autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat.

În luna august 2017, creditorul X a formulat o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva S.R.L. „G”, susținând că aceasta din urmă se află în incapacitate de plată. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău (CA) cererea introductivă în privința debitorului S.R.L. „G” a fost admisă, fiind instituită perioada de observație și desemnat un administrator provizoriu.  Acesta a prezentat instanței de insolvabilitate tabelul preliminar al creanțelor în privința debitorului și, în legătură cu lipsa totală a masei debitoare, a solicitat încasarea de la membrii organelor de conducere ale debitorului insolvabil a cheltuielilor procesului de insolvabilitate în sumă totală de 25421,90 lei, inclusiv 25069 lei cu titlu de onorariu al administratorului provizoriu și 352,90 lei – cheltuieli efectiv suportate de acesta.

Datele privind serviciile de transport public nu sunt complete, iar organele de resort nu dețin informații exhaustive și complete privind activitatea operatorilor și nu dispun de indici relevanți privind cererea și volumul serviciilor de transport, se spune în Raportul auditului conformității asociat auditului performanței „Managementul serviciilor publice de transport urban și impactul fiscal-bugetar al acestora”, publicat de Curtea de Conturi în Monitorul Oficial din 1 iunie 2018. Potrivit Raportului, neaprobarea conform cadrului regulator fiscal a taxei locale pentru prestarea serviciilor în mun. Chișinău, precum și nefundamentarea cotelor taxelor locale au generat neacumularea unor venituri estimate în sumă de 10,1 mil. lei,

În contextul Declarației Organizației Mondiale a Sănătății și Parlamentul RM a adoptat Hotărârea nr.55 din 17 martie 2020, prin care a instituit starea de urgență în țară pe o perioadă de 60 zile, fiind instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE). Prin anexa la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020, pct.1, CSE a dispus: pe durata stării de urgență, termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență (17 martie-15 mai 2020).

Atât va costa în acest an Serviciul 112. Suma urmează să fie alocată de la bugetul de stat.

În conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr. 149/2012 (Legea nr. 149/2012), procesul de insolvabilitate se intentează doar în baza unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate și atunci când există unul din temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop aducerea în concordanță a prevederilor legislației ce reglementează mediul de afaceri cu prevederile Legii Concurenței. Astfel, autorii propun excluderea din sursele de venit a sumelor obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă. Totodată, se solicită includerea în art. 131 din Codul fiscal, ce conține lista instituțiilor care sunt în drept să primească informaţii cu privire la un contribuabil concret de la organele de administrare fiscală, a Consiliului Concurenței, în scopul examinării cazurilor din domeniu, ajutorului de stat și publicității.

Deși modernizarea agriculturii reprezintă una din prioritățile majore ale economiei, sectorul agricol rămâne încă destul de subdezvoltat cu investiții și subvenții insuficiente.

Întreprinderea de Stat „Fintehinform” se va reorganiza, prin transformare, în Instituţia Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, la care ulterior vor fuziona ÎS „Fiscservinform” și ÎS „Vamservinform”.

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea comercială „St.N” SRL. Instanţa, la 18 decembrie 2015, a constatat insolvabilitatea întreprinderii şi s-a intentat procesul de faliment simplificat şi de dizolvare a acesteia, fiind desemnat lichidatorul.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Совершенствование здравоохранения и увеличение числа здоровых людей может быть одной из главных целей развития международного сообщества, но даже быстрорастущие развивающиеся страны имеют мало возможностей увеличивать расходы на здравоохранение как таковые, в основном из-за трудностей в мобилизации дополнительных общих налоговых доходов. Это ограничение означает, что любые дополнительные доходы для министерства здравоохранения должны будут поступать от какого-нибудь другого министерства или проекта — что политически сложно, если вообще возможно, в странах с низкими доходами и доходами ниже средних.