Proiectul de lege ce prevede transpunerea Standardelor Basel III aferente cerinţei de capital şi reglementarea la nivelul actului legislativ a tratamentului prudenţial a diferitor riscuri, cum ar fi de credit, de piaţă, operaţional etc. a fost votat în prima lectură.

Având în vedere prevederile art. 13 alin. (2) lit. e) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 (în continuarea – Legea contabilității) prin care se stipulează că persoanele specificate la alin. (1)1 sunt obligate să organizeze sistemul de control intern inclusiv inventarierea, precum și conform prevederea art. 412 al prezentei legi care stipulează această obligativitate, în prezentul articol vom expune opinia aferent modalității de organizare a sistemului de control intern.

Termenul de vânzare al acțiunilor nou-emise de către asigurator nu va depăși 3 luni de la data expunerii lor spre vânzare. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului pentru completarea și modificarea art. 29 din Legea cu privire la asigurări a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 august curent.

Protocolul de modificare a Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bruxelles la 4 decembrie 2008, va fi ratificat.

Întreprinderea de stat ”Registru Naval” și Instituția Publică „Căpitănia Portului Giurgiulești” vor fi comasate și vor creaAgenția Navală a Republicii Moldova , potrivit Legii privind modificarea și completarea Codului navigației maritime comerciale al RM, publicată în MO din 25 august. Tot în această ediție se regăsește Decretul prezidențial privind promulgarea documentului. Astfel, administrarea în domeniul transportului naval va fi efectuată de organul central de specialitate (Ministerul Economiei și Infrastructurii) prin intermediul Agenției Navale a Republicii Moldova, în limitele competențelor,care, în procesul de activitate, interacționează cu alte autorități ale administrației publice.

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) și Guvernul Republicii Moldova (Guvernul) au propus spre aprobare proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor (Proiectul Legii PCSB). Proiectul noii legi este propus în contextul alinierii legislației naționale la standardele internaționale actualizate recent și anume: Directiva 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (Directiva) adoptată la 20 mai 2015 de către Parlamentul European și standardele Financial Action Task Force (FATF) care au fost revizuite în 2012, fiind exprimate în 40 Recomandări plus 9 recomandări speciale (Recomandări FATF).

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative:

Conform art. 7 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, entitatea este obligată să țină contabilitatea şi să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art. 11 alin. (2) lit. a). Potrivit art. 13 din Legea contabilității, răspunderea pentru ținerea contabilității şi raportarea financiară revine:

Componența și formatul situațiilor financiare va fi reglementat printr-un Standard Național de Contabilitate nou — „Prezentarea situațiilor financiare”. Un proiect ce prevede completarea şi modificarea SNC cu prevederi ce reies din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale este propus de Ministerul Finanţelor spre consultare.

Respectarea principiului continuității activității este unul dintre aspectele cu importantă majoră pentru utilizatorii situațiilor financiare ale unei entități, mai ales în contextul actual, marcat de instabilitate. Vă reamintim că conceptul de continuitate a activității pornește de la premisa că entitatea își va continua activitatea pe o perioadă de minimum douăsprezece luni de la data rapor¬tării situațiilor financiare, în condiții normale de activitate, fără a intra în procedura de lichidare sau faliment.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Trei servicii diplomatice ale RM și anume Misiunea RM pe lângă Uniunea Europeană (Regatul Belgiei), Reprezentanța Permanentă a RM pe lângă Oficiul ONU la Geneva (Confederația Elvețiană) și Ambasada RM în Federația Rusă vor avea în efectivele de personal consilieri pe probleme vamale. Guvernul, printr-o decizie a sa a instituit unități de consilieri pe probleme vamale( atașați vamali) în cadrul acestor misiuni diplomatice.

Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM) demarează programul de granturi pentru sectorul agricol prin lansarea primului apel de solicitări destinate producătorilor și exportatorilor de miere.Primele granturi vor fi acordate pentru procurarea unor recipiente uniformizate utilizate la colectarea mierii destinate procesării și comercializării pe piața internă sau cea externă.

Planul de acțiuni pentru anii 2017-2018 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a comerțului interior din Republica Moldova a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 17 mai curent şi va substitui Planul de acțiuni pentru anii 2014-2016.

Pentru implementarea cu succes a standardelor în cadrul DCFTA trebuie implementate un şir de reforme care să fie avantajoase atît pentru mediul de afaceri, cît şi pentru autorităţile publice, consideră directorul Asociaţiei Businessului European, Mariana Rufa.

Guvernul a votat, în şedinţa din 8 iunie curent, proiectul Legii contabilităţii. Noua Lege a contabilităţii se va aplica, comparativ cu cea în vigoare, și asupra reprezentanțelor permanente ale entităţilor nerezidente şi persoanelor fizice care desfăşoară activitate independentă.

Simbolurile naționale pentru marcarea produselor «Agricultura Ecologică — Republica Moldova», «Indicație Geografică Protejată — Republica Moldova» (IGP), «Denumire de Origine Protejată — Republica Moldova» (DOP) și «Specialitate Tradițională Garantată — Republica Moldova» (STG) au obținut protecție în peste 190 de state membre ale Convenției de la Paris privind Protecția Proprietății Industriale (Convenția de la Paris) și ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).