Întreprinderea plătitor de TVA a încheiat un contract de prestare servicii de intermediere. Ce operațiuni contabile urmează a fi efectuate în situația în care întreprinderea furnizează servicii de televiziune, iar intermediarul perfectează contractele cu consumatorii, colectează plățile pentru serviciile prestate etc.? La încheierea lunii, intermediarul transferă întreprinderii toată suma colectată, iar întreprinderea achită acestuia suma remunerării.

În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 105 din 26 august 2021 privind modificarea și completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar și a Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 216/2015.   Astfel, capitolul III ce se referă la modul de aplicare al Planului de conturi contabile în sistemul bugetar a fost completat cu un subpunctul 3.3.481 ce reglementează operațiunile aferente contractului de comodat, care se încheie doar între două autorități bugetare. Acestea se înregistrează în evidența contabilă, după cum urmează:

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Particularitățile activității Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) determină sarcinile de bază ale contabilității acestora: perfectarea documentară și contabilizarea împrumuturilor acordate de către AEÎ membrilor asociației; calculul și contabilizarea dobânzilor; calculul și contabilizarea provizioanelor și a pierderilor la împrumuturile acordate și dobânzile aferente, clasificate în categoriile de risc, conform normelor de prudență financiară (NPF); evidența investițiilor efectuate de către AEÎ; contabilitatea numerarului în casieria AEÎ și la conturile curente ale acestora; controlul operativ asupra respectării termenelor de scadență a împrumuturilor acordate și dobânzilor calculate etc.  

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Conform pct.26 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018  (Anexa nr.1) cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.

Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în cazul înstrăinării unui bun imobil și unui mobil (apartament și autoturism)?

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 aprilie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 38 din 14 martie 2022 pentru modificarea Ordinului nr.02 din 05.01.2018 cu privire la aprobarea formularelor Rapoartelor privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. În continuare propunem să consultați Ordinul publicat. Menționăm că anexele pot fi vizualizate în ediția Monitorului Oficial nr. 88-95. Întru executarea prevederilor articolului 11 din Legea contabilității nr.113-XVI/2007 şi în baza prevederilor articolelor 71-74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014,

În conformitate cu pct.6 subpct.2) din SNC “Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 6 august 2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate, anvelopele şi acumulatoarele procurate separat de mijloacele de transport reprezintă materiale consumabile utilizate în procesul de producție și/sau de prestări servicii.

Dăm start campaniei de abonare 2022! Fii alături de echipa P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md”!   Prioritatea noastră de bază este oferirea rapidă a suportului informațional veridic, din prima sursă și mereu actualizat. Fii în pas cu toate modificările operate în legislația fiscală, precum și cu noutățile din domenii conexe: jurisprudență, contabilitate, audit, economie, finanțe, achiziții publice, sectorul IT etc.

(Continuare. Partea I în nr. 7 (62), partea II în nr. 8 (63) 2020)) Determinarea rezultatului fiscal la ieșirea mijloacelor fixe Potrivit pct. 31 din SNC „INC” imobilizările se derecunosc la ieșirea acestora în cazul transmiterii (înstrăinării, cedării) prin vânzare, în baza unui contract de leasing financiar, schimb, donaţie etc., lichidării din motivul uzurii fizice și/sau învechirii morale, distrugerii în urma calamităţilor naturale etc.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Întreprinderea a colectat fier uzat de la persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător; achitarea a avut loc în luna decembrie 2021 și ianuarie 2022. Ce obligații fiscale rezultă pentru persoana juridică? Urmează a fi întocmit actul de achiziție? Prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) și (2) lit. a) din Codul fiscal, stabilesc că pentru persoanele fizice care  nu desfăşoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidență contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în mijloace băneşti sau sub altă formă. 

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.          Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.        

Casarea plantațiilor perene proprietate privată se va efectua în baza deciziei de casare luată de proprietar sau deținător, fără necestatea aprobării actului de casare de către o comisie, această condiție fiind obligatorie doar la casarea plantaţiilor perene proprietate publică. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus  proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea Regulamentului cu privire la modul de casare  și defrișare a plantațiilor perene, aprobat prin HG nr.705/1995.    

În conformitate cu prevederile pct.189 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale” (INC), entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care ele fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori și a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare. Menționăm, că în cazul dat entitatea poate, însă nu este obligată să reevalueze imobilizarea necorporală sau corporală dacă aceasta complet a fost amortizată și ulterior este utilizată în activitatea sa. Această situație apare din cauza necoinciderii duratei de amortizare determinată la recunoașterea inițială a activului imobilizat cu durata efectivă de utilizare.

Entitatea procură de la persoana fizică un  activ de capital, însă plata se va efectua în rate. Cum urmează de a determina creșterea de capital în cazul dat?  În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2)-(3) din CF, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând  întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), al persoanelor menționate la cap. 10¹, 10² și 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform  art. 18 din CF.

În conformitate cu art.3 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017), documentul primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment. Potrivit prevederilor art.11 alin.(1), (3) și (4) din Legea prenotată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.   Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective, cu utilizarea formularelor tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, ținând cont

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Asigurarea conformării fiscale reprezintă una dintre prioritățile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat. În majoritatea cazurilor, autoritatea fiscală recurge la măsuri de prevenire și conformare voluntară, însă, atunci când riscurile de eschivare devin majore și alte instrumente nu dau rezultate, sunt aplicate măsuri de conformare forțată.