Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Republica Moldova prin art. 201 din Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și RM, pe de altă parte, și-a asumat angajamentul armonizării legislației vamale la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

Ministerul Finanțelor a comunicat că țara noastră a recepționat prima tranșă în valoare de 51,62 mil. euro din Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind Asistența Macro-financiară (Omnibus), semnat de către părți la 21 iulie 2020.   Obiectivul acestui împrumut este de a diminua constrângerile de finanțare externă ale țării, de a atenua balanța de plăți și necesitățile bugetului, precum și de a sprijini Republica Moldova în situația financiară actuală.

Ministerul Finanțelor informează privind disponibilitatea imediată a resurselor primei tranșe în suma de 10 milioane Euro  din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) acordat Guvernului Republicii Moldova pentru Suport Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii în cadrul Proiectului de 70.0 mln. Euro „Răspuns de urgență la COVID-19”, care pot fi recreditate agenților economici prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante (IFP) în baza contractelor de recreditare.   Partea de finanțare a sub-proiectelor din fondurile  împrumutului CEB nu va depăși 90% din suma totală a sub-proiectului, iar pentru un beneficiar pot fi finanțate câteva sub-proiecte eligibile, suma cumulativă a cărora nu va depăși în total echivalentul a 2 mil. uro. Suma unui sub-proiect separat nu va depăși echivalentul a 600 mii euro.  

Se anulează facilitatea ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30 iunie a anului respectiv. Această măsură are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale și este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021, publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Dobânzile aferente depozitelor bancare se vor include în venitul brut al agentului economic și se vor impozita în modul general stabilit, potrivit art.18 lit. g) din Codul fiscal.

În practică se întâlnesc situații în care entitățile adoptă decizii privind lichidarea clădirilor, ce sunt în stare dezastruoasă, durata de funcționare a cărora a expirat, valoarea rămasă este egală cu zero lei. Totodată, la transmiterea clădirilor în expl

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii decembrie 2020, a atins nivelul de 67,8 mld. lei. Datoria internă, cu o pondere de 43,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,2 mld. lei și a crescut cu 26,2% față de indicatorul din anul precedent, iar datoria de stat externă, ponderea căreia constituie 56,9% în total, a însumat 38,6 mld. lei și s-a majorat cu 31,6%. Datele au fost făcute publice de Ministerul Economiei și Infrastructurii, care a publicat Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Moldovei (la situația din 31 decembrie 2020).  

Criza pandemică a generat costuri mari și, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării. Conform datelor din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM oferită către Ministerul Economiei și Infrastructurii, la sfârșitul lunii noiembrie 2020 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 66 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 44,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,1 mld. lei și a crescut cu 25,9% față de perioada similară din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 55,9% în total, a însumat 36,9 mld. lei, majorându-se cu 25,9%

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut joi, 11 martie 2021, o ședință de lucru cu reprezentanții Asociației Băncilor din Moldova privind modificările operate la politica fiscală pentru anul curent, aferente impozitării dobânzilor bancare și dobânzile calculate pe Valorile mobiliare de stat.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a menținut valorile principalelor instrumente de politică monetară la nivelul actual. Astfel, rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt este de 2,65% an, ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight – 5,15% și, respectiv, 0,15 la sută anual.   Totodată, normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 30,0% din baza de calcul).  

Obiect al subvenționării la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 sunt doar dobânzile aferente contractului de credit. Comisioanele și plățile percepute de băncile comerciale pentru examinarea dosarului, de acordare, de deservire a creditului, precum și alte plăți nu vor face parte din obiectul subvenționării. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului pentru aprobarea regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor. Amintim că măsura face parte din pachetul acțiunilor de susținere a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și post-epidemie, aprobate prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

Potrivit prevederilor Regulamentului privind modul de subvenționare a dobînzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 (Ordinul MF nr.66 din 20.05.2020) și, în special, modelului cererii de acordare a subvenției (anexa nr.1 din Regulament), subiectul urmează să indice date referitoare la creditele pentru care se solicită subvenționarea. Reglementările specificate nu obligă solicitantul să indice toate creditele contractate în cadrul Programului și nici nu stabilesc condiția de realizare a dreptului la subvenționare în ordinea cronologică de contractare a acestora.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 15 februarie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se majorează rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,00 puncte procentuale de la 8,50 la sută până la nivelul de 10,50 la sută anual. 2. Se majorează ratele de dobândă:  a) la creditele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 10,50 la sută până la nivelul de 12,50 la sută anual;  b) la depozitele overnight cu 2,00 puncte procentuale, de la 6,50 la sută până la nivelul de 8,50 la sută anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 30,0 la sută din baza de calcul.

Astăzi, 9 aprilie 2021, în MO a fost publicată Hotărârea nr.60 din 5 aprilie curent a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM),  care a decis să mențină la același nivel rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 2,65% anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight (5,15% și, respectiv, 0,15% anual), iar normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 28,0% din baza de calcul), normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă fiind menținute la nivelul actual de 30% din baza de calcul.  

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.