În Monitorul Oficial de astăzi, 18 martie curent, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 39 din 16 martie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr. 150 din 05.09.2018. Vă propunem să luați cunoștință de prevederile Ordinului publicat. În conformitate cu prevederile Legii nr.100 din 22  decembrie 2017 cu privire la actele normative și pct.9 subpct.11) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696 din 30 august 2017, O R D O N:

Promovarea și implementarea politicilor în domeniul proprietăţii intelectuale şi eficientizarea sistemului de protecţie a obiectelor acesteia, care să încurajeze progresul tehnologic, să stimuleze creativitatea şi să contribuie la dezvoltarea economică, socială şi culturală a RM devine tot mai importantă. Pentru a continua politica statului în domeniul proprietății intelectuale, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a elaborat Programul de dezvoltare strategică pentru anii 2022-2024.

Evidența calculării obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit și instituirea unui mecanism destinat pentru generarea avizelor de plată aferente impozitului pe venit pentru persoanele fizice ce desfășoară activitate independentă, subiecți nominalizați în capitolul 10/2 titlul II din Codul fiscal,

Astfel, ținem să menționăm că în temeiul Legii nr. 247/2023 au fost operate modificări în unele noțiuni din Legea nr. 1540/1998, prevăzute de art.3, și anume: ambalaj primar reprezintă ambalaj destinat pentru a fi folosit în calitate de unitate de vânzare, către utilizatorul final sau consumator, în punctul de vânzare;

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat  conceptul Programului de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026, fiind stabilite obiectivele și acțiunile necesare pentru îmbunătățirea funcționării pieței muncii din Republica Moldova, sporirea atractivității acesteia pentru forța de muncă locală și înlăturarea dezechilibrelor majore între cerere și ofertă.   Documentul include domenii și subdomenii noi conexe intervențiilor planificate în domeniul ocupării forței de muncă, cum ar fi cercetare și inovare, dezvoltare agricolă și rurală, dezvoltare regională, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, antreprenoriatul social, industrializare și altele.

Din 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare regulile privind prețurile de transfer, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte legislative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023 și 2024). Totodată, la data de 9 februarie 2024 au fost publicate regulile de implementare a prețurilor

În conformitate cu art.3 alin.(1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017), documentul primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment. Potrivit prevederilor art.11 alin.(1), (3) și (4) din Legea prenotată, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare.   Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective, cu utilizarea formularelor tipizate de documente primare aprobate de Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi publice sau poate elabora şi utiliza formulare de documente primare, aprobate de conducerea acesteia, ținând cont

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Coeficientul de indexare al pensiilor ar putea fi modificat, constituind rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a aceluiași an față de luna decembrie a anului precedent.   Guvernul a oferit aviz pozitiv pentru inițiativa legislativă prin care se propune asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii. În document se menționează că pensia medie pentru limită de vârstă la 1 ianuarie curent a constituit 2595 lei, în timp ce pensia maximă a depășit 120 mii lei.

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

Proiectul legii cu privire la condominiu urmează să perfecționeze cadrul normativ ce reglementează relațiile dintre proprietarii de apartamente și alte încăperi izolate ca parte a relațiilor de condominium, a fost aprobată de către Parlament în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 14 aprilie.    Varianta votată a documentului a fost prezentată în calitate de inițiativă legislativă de un grup de deputați, însă la baza acesteia stă proiectul aprobat de Legislativ în anul 2018, care nu a fost promulgat de Președintele țării. Autorii noului document afirmă că, odată cu intrarea în vigoare a legii, va fi asigurată o mai bună informare a proprietarilor despre situația asociației ai cărei membri sunt,

În contextul dezvoltări relațiilor între state apare necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internațională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele, inclusiv RM, sunt motivate și cointeresate pentru încheierea convenţiilor/ acordurilor în scopul evitării dublei impuneri și prevenirii evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate.

Modul de aplicare a principiului taxării inverse, deși a fost descris pe paginile noastre sub diferite aspecte, încă mai provoacă întrebări contribuabililor, ținând cont de anumite situații ce apar în activitatea cotidiană. Astăzi oferim explicații ce țin de taxarea inversă în cazul în care unul dintre contragenți este în procedura de restructurare și realizare a planului, iar altul este declarat în proces de insolvabilitate.  

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.