Clienții întreprinderilor specializate, în unele cazuri, transferă către acestea elemente de imobilizări corporale în schimbul conectării la rețele și furnizării continue a apei, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale. În cele mai dese cazuri, imobilizările corporale sunt transmise gratuit în baza unor prevederi legale.  Situația ce ține de transferul de active de la clienți către întreprinderile specializate este actuală de zeci de ani.  

Proiectul de lege privind Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pe anii 2017- 2020, propus de Consiliul Concurenței și aprobat de Guvern, a fost publicat în Monitorul Oficial din 19 mai 2017. Programul este elaborat în vederea implementării prevederilor din Strategia Moldova 2020 cu privire la concurență şi își propune, drept obiectiv general, să dezvolte mediul concurențial loial în Moldova, prin deschiderea mai mare a sectoarelor economiei către concurență și monitorizarea eficientă a ajutorului acordat de stat.

Intermedierea închirierii de locuinţe, conform art. 1673 alin. (1) din Codul civil (CC), este contractul prin care o parte (intermediar locativ) se obligă să intermedieze ori să indice celeilalte părţi ocazia de a încheia un contract de închiriere a unei locuinţe și se aplică dispoziţiile generale în măsura în care din normele stabilite nu rezultă altfel. Regulile privind contractele de intermediere locativă nu se aplică contractelor care au drept obiect intermedierea închirierii de locuinţă pentru turişti.

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri şi servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părţi, care este o întreprindere de factoring (factor), creanţele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii şi efectuare de lucrări către terţi, iar factorul îşi asumă cel puţin 2 condiții stipulate la alin. (1) art.1811 din actul menționat mai sus.

Legislația RM reglementează cazuri când răspunderea întreprinderii este prevăzută de un act normativ (cum ar fi Codul fiscal (CF), Codul vamal (CV)), iar răspunderea pentru persoana cu funcție de răspundere de un alt act normativ – Codul contravențional (CC). Acest fapt a constituit subiectul unor sesizări ale Curții constituționale a RM (Curtea), pentru a fi examinat prin prisma corespunderii cu principiile și normele constituționale.

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

1. (29.1.3.5.23) Are oare dreptul entitatea să calculeze în scopuri fiscale amortizarea aferent imobilului care nu este dat în exploatare? 2. (29.1.3.5.20) Are dreptul agentul economic să deducă cheltuielile aferente reparației porțiunii de drum public, care constituie singura cale de acces la întreprindere?

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Infrastructura feroviară va aparține în continuare statului, va fi subvenționată parțial din bugetul de stat, iar serviciile de tracțiune, transport pasageri și marfă vor fi prestate de operatorii privați. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul Codului transportului feroviar, care va fi pus în discuție astăzi, 31 octombrie, în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul stabilește cadrul juridic privind condițiile de gestionare a infrastructurii feroviare și de organizare a activităților de transport feroviar, condițiile de înregistrare și certificare a întreprinderilor din domeniu în Republica Moldova, cerințele față de angajații acestora, precum și raporturile juridice între subiecții implicați în transportul feroviar de pasageri, bagaje și mărfuri în Republica Moldova.

O persoană fizică este angajată la două întreprinderi, cu durata muncii de 6 ore per zi. Ambii angajatori oferă angajaților tichete de masă. La care întreprindere va obține tichetele angajatul în situația în care carnetul de muncă a fost scos din circuit? Cum poate fi determinat locul de muncă de bază? Conform art. 22 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă: “În cazul în care salariatul lucrează pentru diferiți angajatori același număr de ore, locul de muncă de bază se stabilește individual de către salariat prin prezentarea declarației pe propria răspundere angajatorului. Locul de muncă de bază în acest caz nu poate fi schimbat mai des decât o dată pe lună.”

Întreprinderea X a achitat în folosul fondatorului său 20 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor personale ale acestuia. Cum se impozitează suma dată? Cheltuielile personale se impozitează? Care este limita cheltuielilor personale? Sunt considerate drept cheltuili nedeductibile? Se reflectă acestea în Darea de seamă VEN12?

Am angajat la serviciu o persoană care nu a mai activat până la momentul actual şi nu dispune de CPAS. Cum trebuie să prezint IRM 19? Se permite de indicat zero, ca şi la completarea Dării de seamă IPC 18? În cazul prezentării cu indicele “0” în loc de codul CPAS este necesar ca în luna următoare să prezentăm IRM 19 „de corectare” cu indicarea codului CPAS deja atribuit?

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Prin Legea nr.311 din 30 noiembrie 2018 au fost operate unele modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004). Modificările la art. 18 din legea menţionată au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi reglementează modul de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Partea I Modul de calculare a salariului pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare conform art. 111 CM al RM Potrivit art. 111 alin. (1)1 din Codul muncii salariaților remunerați în acord sau pe unitate de timp (oră sau zi), pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare enumerate la alin. (1), în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare nu coincid cu zilele de repaus săptămânal, li se plătește  salariul mediu. În cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaus săptămânal, salariul mediu pentru aceste zile nu se plătește. Întru respectarea prevederilor art. 111 alin. (1)1 din Codul muncii angajatorul este obligat să calculeze salariul mediu pentru o zi lucrătoare reieșind din perioada de decontare de 3 luni.

Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice (SIIECAP) bazat pe platforma 1C, dezvoltat și administrat de „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) devine tot mai solicitat de către autoritățile și instituțiile publice din țară. În opt luni ale anului curent, numărul entităților care utilizează acest sistem s-a majorat până la 976. Dintre acestea, 631 sunt deservite de specialiștii IT din cadrul CTIF și 345 – de companiile IT partenere cu care CTIF a încheiat contracte de mentenanță a SIIECAP. Printre autoritățile și instituțiile publice care utilizează SIIECAP se regăsesc Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Culturii, Educației și Cercetării, Cancelaria de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția de Stat pentru Protecția Moralității etc.

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Până la 31 iulie 2019 agenții economici încă mai pot depune cereri pentru subvenționarea locurilor de muncă nou create, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Amintim că aceste subvenții sunt o formă a ajutorului de stat acordată beneficiarilor — persoanele juridice private care practică activitate de întreprinzător în RM şi asigură creșterea efectivului de salariați de cel puțin 100 de persoane în anul de raportare pentru bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani şi peste 45 de ani şi femei de toate vârstele, care va fi menținut pe o perioadă de cel puțin trei ani de la ultima tranșă de plată a subvenției, precum şi a salariului mediu lunar la nivel de 75% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie.