În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Grupul Edenred, lider mondial în domeniul beneficiilor extra-salariale și al soluțiilor tranzacționale pentru companii, angajați și comercianți, lansează în Republica Moldova tichetele de masă pe suport electronic și prima soluție de plăți mobile cu tichetele de masă pe piața locală. Utilizatorii tichetelor de masă Edenred din Republica Moldova au de acum la dispoziție tichete de masă pe suport electronic, prin aplicația mobilă MyEdenred și cardul Edenred asociat acesteia.

Sunt angajat în calitate de paznic cu regimul de muncă 24 peste 48 ore la o întreprindere care oferă angajaților tichete de masă. Mie mi se oferă doar 10 tichete lunar, motivând că acestea sunt oferite pentru zilele efectiv lucrate. Este corect că nu se ține cont de numărul total al orelor în care sunt prezent la muncă? Conform art. 11 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masa, “numărul tichetelor de masă de care poate să beneficieze un salariat pe parcursul unei luni calendaristice nu trebuie sa depașească numărul de zile efectiv lucrate de către salariat la locul de muncă de bază în luna precedentă celei de acordare a tichetelor, în condițiile prevederilor contractuale.”

Cum este sancționată transmiterea tichetului de masă persoanelor terțe? Conform art. 2721 alin. (1) din Codul contravențional, „se sancționează cu amendă de la 20 la 100 de unități contravenționale pentru comercializarea contra unei sume de bani sau transmiterea cu titlu gratuit altor persoane a tichetelor de masă pe suport de hârtie și/sau electronic”.

Legislația în vigoare prevede că, Serviciul Fiscal de Stat perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în plus şi dobânda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile contribuabilului conform dispoziţiilor SFS), în modul stabilit (art.11 alin.3 din Codul fiscal (CF)). Modul și termenele de calculare sunt indicate în art. 176 alin. (3) și (4) din CF1.   În sensul normelor precitate, este de înțeles că calculul dobânzii, pretinse spre încasare, urmează a fi prezentat de către contribuabilul organului cu atribuții de administrare fiscală, iar ultimul, la rândul său, verifică și, în cazul în care se aprobă de conducerea acestui organ, se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii.

Biroul Naţional de Statistică a publicat raportul „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna august 2020”. Conform acestuia, în luna august 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 3,45%, inclusiv la produse alimentare – 7,59%, mărfuri nealimentare (-0,04%) și servicii prestate populaţiei – 2,13%.   Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august faţă de luna iulie 2020 a constituit 99,22% (informativ: în luna august 2019 faţă de iulie 2019 IPC a marcat 99,97%).  

Până la data de 19 mai curent, subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au înregistrat 30867 șomeri. Astfel, timp de o săptămână, încă 2484 de persoane au obținut statutul respectiv, la 11 mai în baza de date a ANOFM fiind înregistrați 28383 șomeri. Cel mai mare număr al persoanelor în căutarea unui loc de muncă este în Chișinău, Bălți, Ocnița, Drochia, Ungheni, UTA Găgăuzia și Fălești.

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

1. (29.1.7.3.17) Apare la persoana juridică obligația de reținere a impozitului pe venit în mărime de 12%, în cazul procurării unui activ de capital de la o persoană fizică, din numele căreia acționează persoana juridică (creditorul gajist) conform contractelor de gaj sau ipotecă? 2. (29.1.7.3.16) Urmează de a fi reținut la sursa de plată impozitul pe venit în cazul achitării în folosul persoanelor terțe a remunerațiilor pentru jurizare în cadrul concursurilor raionale?

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt va fi diminuată cu 2 puncte procentuale și va constitui până la 5,5% anual. Anunțul a fost făcut de Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, în cadrul unui eveniment, fiind prezentate deciziile Comitetului executiv ale BNM din 11 decembrie. Această decizie vine ca urmare a Raportului asupra inflației din luna octombrie, unde noi deja am prevăzut că, în anul 2020, vom avea un mediu mai dezinflaționist, adică o inflație mică, spre deosebire de anul 2019, când am avut o inflație destul de înaltă, care la sfârșitul lunii noiembrie a constituit 7,1% și, probabil, va mai crește puțin în luna decembrie, a menționat Octavian Armașu.

Conform art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, noţiunea de cîştiguri în scopul impozitării reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară.

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:            a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;          b) cote reduse în mărime de: 

Hotărârea cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate libere de către Comisia pentru Situații Excepționale  este publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 5 iunie 2020. Astfel, potrivit Hotărârii, bugetarii vor  recupera  12 zile declarate libere în perioada stării de urgență în următoarele zile: 13 iunie, 27 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 15 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie, 31 octombrie și 14 noiembrie.

Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori). Potrivit art. 2162 alin. (4) din Codul civil, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moştenitor.

Care sunt cotele la calcularea majorării de întârziere pentru neachitare a în termen a obligaţiilor fiscale și a altor plăți obligatorii la buget, aplicabile în anul 2020? În conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei și de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp.

Utilizarea și comercializarea pungilor și a veselei din plastic vor fi sancționate cu amenzi de până la 4500 lei pentru persoanele fizice și de până la 12000 lei pentru persoanele juridice. În cadrul ședinței din 13 februarie 2020, Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea Codului contravențional. Astfel, utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri, a pungilor din plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, se va sancționa cu amendă între 60-90 UC aplicată persoanei fizice

Se admite ca, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de până la 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.   În ședința Legislativului din 9 iulie 2020 au fost operate modificări în circa 20 de articole din Codului muncii (CM), fiind votate în lectură finală trei proiecte de lege în acest sens.