Vineri, 11 iulie curent, în Monitorul oficial a fost publicat Ordinul CNAS nr.117-A din 01.07.2025, în temeiul căruia au fost operate modificări la Regulamentul privind corectarea plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Ordinul CNAS nr. 247-A din 27.12.2022.

Cum ar trebui determinat corect destinatarul facturii fiscale în cazul în care o entitate publică (neplătitoare de TVA) din Republica Moldova prestează servicii altei entități publice, iar plata este efectuată de o organizație internațională în baza unui acord?

Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Taxa pentru amenajarea teritoriului este o taxă locală, prevăzută de titlul VII al Codului fiscal, ce poate fi stabilită pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, anual, de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale (consiliul local).

În perioadele anterioare entitatea a procurat mijloace fixe cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere stabilită prin art. 104 lit. c/1) din Codul fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului nr. 246 din 08.04.2010. Aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere a fost determinată de faptul că utilajul procurat a fost utilizat pentru efectuarea livrărilor în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică.

  Care este tipul declarației ce urmează să prezinte Gospodăria Țărănească (GȚ), care nu este înregistrată ca plătitori de TVA și are 2 angajați, dar pe parcursul perioadei fiscale 2021 a beneficiat de munca a 5 zilieri ?   În conformitate cu art. 83 alin. (11) din Codul fiscal,  prin derogare de la prevederile art. 83 alin.(2) lit.d) din CF, întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit.

Prin intermediul platformei de finanțare participativă vor putea fi efectuate două tipuri de finanțare – bazată pe investiții și bazată pe împrumut.

În Uniunea Europeană (UE), emiterea facturii fiscale este reglementată în principal prin Directiva 2006/112/CE privind TVA-ul.

Măsura este prevăzută în Decizia nr. 61 a Comisiei Situații Excepționale, aprobate pe data de 27 februarie curent, în vederea susținerii realizării obiectivelor politicii naționale în domeniul eficienței energetice și promovării utilizării surselor regenerabile de energie.

Locul prestării serviciilor furnizate prin mijloace radioelectronice se consideră sediul sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa beneficiarului acestora.

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Conform art.18 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Conform pct.4 al SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul Ministrului

Proiectul modificărilor la Codul fiscal și a altor acte normative elaborat de către Ministerul Finanțelor în vederea optimizării politicii fiscale și vamale care, totodată, urmărește și eliminarea unor discrepanțe legislative și clarificarea unor prevederi aprobate anterior, va fi aprobat până la încheierea sesiunii de vară a Parlamentului.

În vederea susținerii activității de întreprinzător, prin actele normative au fost instituite mai multe mecanisme de susținere a mediului de afaceri pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică asupra economiei. În continuare vom menționa mecanismele de susținere destinate și aplicate inclusiv întreprinderilor individuale (întreprinzătorilor individuali) (în continuare – ÎI). Situația I. ÎI nu a avut salariați în perioada septembrie 2019- februarie 2020  

Conform art.95 alin.(l) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012 (în continuare – entități insolvabile) constituie obiect impozabil cu TVA. Subiecții impunerii sunt persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională potrivit legislației, și procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor indicate supra (art.94 lit.e) din CF).   Astfel, transmiterea dreptului de proprietate asupra activelor materiale

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și