Mijloacele fixe și activele nemateriale sunt active nefinanciare, care își transmit valoarea asupra bunurilor și produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate treptat în mai multe faze (cicluri) de producere prin uzură și/sau amortizare. În acest articol ne vom referi la următoarele aspecte importante aferente contabilității mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare: • definirea și modul de calcul al uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • contabilitatea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale; • corectarea erorilor cu privire la uzura mijloacelor fixe și amortizarea activelor nemateriale.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?

Veniturile agențiilor de turism se formează din mărimea comisionului obținut sau adaosului comercial atribuit produselor și serviciilor turistice. Astfel, acestea pot deveni subiecți ai sectorului IMM, cu cota impozitului pe venit de 4% din obiectul impunerii, cu condiția că mărimea veniturilor nu a depășit 1,2 mil. lei. Odată aprobat în politica de contabilitate, acest regim de impozitare nu poate fi modificat pe parcursul anului și nu permite deducerea cheltuielilor suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale. Totodată, dacă veniturile încasate în baza adaosului comercial sau a comisionului obținut au depășit 1,2 mil. lei într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, agenția trebuie să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, iar cota impozitului pe venit achitată va constitui 12%.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Clienții întreprinderilor specializate, în unele cazuri, transferă către acestea elemente de imobilizări corporale în schimbul conectării la rețele și furnizării continue a apei, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale. În cele mai dese cazuri, imobilizările corporale sunt transmise gratuit în baza unor prevederi legale.  Situația ce ține de transferul de active de la clienți către întreprinderile specializate este actuală de zeci de ani.  

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Bilanțul contabil (Forma FD-041) constituie unul din formularele principale de raportare financiară, care conține informații referitoare la poziția financiară a statului, elementele de activ, datorii și valoarea netă a activelor instituțiilor la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în alte situații prevăzute de legislație. Acest formular reflectă particularitățile activității instituțiilor din toate sistemele bugetare, oferă informații necesare pentru luarea deciziilor de către toate categoriile de utilizatori și este elaborat cu respectarea cerințelor standardelor internaționale. Aspectele actuale cu privire la baza normativă, componența, termenii și conținutul rapoartelor financiare prezentate de către autoritățile din sistemul bugetar

1. (29.1.3.1.31) Se permite deducerea cheltuielilor suportate la producerea mărfii (producției) comercializate după evaluarea stocurilor conform SNC? 2. (29.1.3.1.30) Cum urmează a fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile suportate de agentul economic în baza actelor legislative și/sau normative?<a

Veniturile obținute și obligațiile fiscale onorate din aceste venituri în Republica Moldova de către cetățenii tării noastre vor fi confirmate prin intermediul unor formulare aprobate de către Serviciul Fiscal de Stat. Modelele acestora sunt anexe la Ordinul nr.82 din 27 februarie 2019 a autorității fiscale, publicat în MO al RM din 15 martie curent. Conform documentului, solicitanții urmează să depună la subdiviziunea SFS în raza căreia sunt domiciliați, o cerere, modelul căreia de asemenea este aprobat, la care vor obține conformarea în termen de cel mult trei zile lucrătoare din momentul înaintării cererii, pe purtători de hârtie cu antetul subdiviziunii care eliberează confirmarea.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

La SRL “G”, în baza ordinului Serviciului Fiscal de Stat, a fost instituit un post fiscal mobil, agentul economic fiind înștiințat despre acest fapt. Totodată, contribuabilul a fost informat despre obligația de a comunica funcționarului fiscal responsabil de activitatea postului fiscal despre fiecare livrare/procurare de mărfuri/servicii, precum și despre răspunderea pe care o poartă conform art.257 alin.(8) din Codul fiscal care stipulează că efectuarea de către agentul economic, la care este instituit post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a subdiviziunii SFS responsabile de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă în mărime de la 50% la 100% din suma operaţiunilor economice respective.

Începând cu săptămâna curentă, Serviciul Fiscal de Stat va institui posturi fiscale la compartimentul HoReCa (hotele, restaurante, cafenele) și la depozitele de vânzări angro din țară. Scopul acțiunilor SFS este prevenirea și contracararea cazurilor de încălcări fiscale. Astfel, în baza informației disponibile, a fost analizată activitatea agenților economici ce administrează hotele, restaurante, cafenele, depozite comerciale (în mod special, importatori de fructe și legume, comercianți de mărfuri industriale și comercianți cu produse alimentare cu ridicata) pentru perioada de activitate 2017-2018 prin prisma indicatorilor:

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanța de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau de avocați stagiari. În conformitate cu art. 80 alin. (1), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie făcute printr-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege.

Prin Legea nr.159 din 12 octombrie 2018, publicată în MO al RM nr.416-422 din 9 noiembrie 2018, în Codul contravențional (CC) au fost introduse noi proceduri care vor fi aplicate în procesul contravențional, și anume: — procedurile simplificate de constatare și examinare a contravenției: a) examinarea faptei contravenționale în baza constatărilor personale ale agentului constatator b) acordul de colaborare. — procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată.

În vederea respectării prevederilor pct. 6 din Ordinul cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”

Tichetul de masă pe suport electronic

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

În cadrul activității sale agenții economici se confruntă cu situații în care, după procurarea mărfurilor, serviciilor, are loc modificarea regimului fiscal la livrarea acestora din scutite de TVA fără drept de deducere în impozabile cu TVA și viceversa. Esența problemei constă în faptul că, la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din impozabil în scutit de TVA fără drept de deducere, subiecții impozabili, conform prevederilor art. 102 alin. (2) din CF, pierdeau dreptul la deducerea sumelor TVA pentru mărfurile, serviciile procurate.