În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Dare de seamă fiscală (Declarație) reprezintă orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care este prezentat sau Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii,

Exporturile de mărfuri realizate în lunile ianuarie-noiembrie 2021 au însumat $2,8 mld., fiind în creștere cu 25,4% comparativ cu cele înregistrate în perioada similară din anul precedent, comunică Biroul Național de Statistică (BNS). Din suma totală a exporturilor, ponderea mărfurilor autohtone a constituit 77,0% și au atins cifra de $2,17 mld., sporind cu 25,7% față de indicatorii pe 11 luni din anul 2020.   Totodată, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-noiembrie 2021 au constituit $649,5 mil. (23,0% din total exporturi), cu 24,3% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Datele oficiale demonstrează că

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

Acest studiu de caz reprezintă modul de aplicare a Deciziei 6.1 a Comitetului pentru evaluarea în vamă și abordarea conceptuală a Acordului, în cazul în care valoarea declarată a mărfurilor importate este mai mică decât a materiei prime utilizate pentru producerea acestora. Faptele tranzacției

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

În această ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Primul articol publicat în compartimentul dat ține de particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale prin prisma: • noțiunii privind resursele minerale; • costurilor de intrare a resurselor minerale; • criteriilor de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform Standardului Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale”; • contabilității costurilor de explorare; • modului de constituire și contabilizare a cheltuielilor de refacere a terenurilor; • calculației costului resurselor minerale extrase.

Principiile generale de desfășurare a activităților de comerț pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabilite de Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010). Activitatea de comerț, conform art. 3 al Legii nr. 231/2010, este activitate a comerciantului în baza unei sau mai multor forme de comerț, exercitate separat sau combinat,

Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, sau fizic, la ghișeul autorității administrației publice locale (primăria) a satului (comunei), orașului sau municipiului unde se intenţionează sau se desfășoară activitatea de comerț, care poate fi diferită de adresa juridică sau domiciliul persoanei ce depune notificarea.   Astăzi, 13 octombrie, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Autorul documentului (Ministerul Economiei și Infrastructurii) vine cu intervenții majore în actuala redacție a legii, care va fi completată cu noțiuni noi, dar propune și abrogarea unor prevederi depășite, toate având drept scop atât excluderea discrepanțelor normative depistate, cât și asigurarea reglementării a fenomenelor sociale existente de facto.

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

La data de 11 octombrie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrate 10847 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu numărul înregistrat acum o lună, când erau 10469 locuri vacante. Cel mai mare număr de locuri libere este înregistrat în capitală – 5020 și în mun. Bălți – 1021, iar cel mai mic – în Sângerei (33). În UTAG agenții economici au declarat 245 locuri vacante.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1700 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total.

Care va fi baza impozabilă pentru calcularea taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, în cazul în care în notificarea privind iniţierea activităţii de comerţ depusă la autoritatea administraţiei publice locale suprafața obiectului este indicată 500 m2, iar conform contractului de închiriere - 450 m2?

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

Poate sau nu să fie acceptată o reducere de preț în vederea determinării valorii în vamă? De foarte multe ori, această întrebare este o provocare atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile vamale. În continuare vom încerca să dezvăluim acest subiect în contextul evaluării vamale.

Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, care corespund activităţilor expuse în anexa nr.1 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, se calculează în mod individual de către contribuabil, trimestrial, pornind de la cota concretă a taxei stabilită de către autoritatea administrației publice locale pentru fiecare unitate comercială şi/sau de prestări servicii (obiectul impunerii) ( art. 293 alin. (1), lit. e) din anexă la titlul VII din Codul fiscal).

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.