Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Anual din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural vor fi subvenționate trei măsuri noi pe segmentul dezvoltării rurale. Cuantumul alocației financiare pentru fiecare măsură din FNDAMR va constitui 5%, ceea ce reprezintă circa 50 mil. lei. Reamintim, dosarele de solicitare a subvenției în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural pot fi depuse până la data de 27 ianuarie 2021, acesta fiind termenul-limită pentru recepționarea cererilor.   Potrivit Regulamentului privind acordarea subvenţiilor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural , costul total al proiectului eligibil nu trebuie să depăşească suma de 3 mil. lei, perioada de implementare fiind maximum 24 de luni.

Cum a fost menționat în articolele publicate anterior în revista „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 5 (75) și nr. 6 (76), anul 2022), asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) întocmesc și prezintă situațiile financiare, rapoartele specifice și Notele la situațiile financiare, care cuprind anexele și nota explicativă conform Legii contabilității și raportării financiare nr.

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021 votat ieri în lectura a doua de Parlament prevede și ajustarea conceptului de reprezentanță permanentă prin racordarea noțiunilor din legislația națională cu cele din Modelul Convenției cu privire la evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale.

Banca Națională a Moldovei anunță că în luna iulie 2020, creditele noi acordate au constituit 3 245,2 mil. lei, în creștere cu 13,8% față de luna iulie 2019.   Astfel, ponderea creditelor acordate în moneda națională a constituit 72,2%, a creditelor în valută – 25,2%, iar a celor atașate la cursul valutei – 2,6%.

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2021) sunt: o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice; consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice; susținerea mediului de afaceri, se spune în nota informativă a proiectului.  

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31.03.2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021.   În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispoziția nr.1 și Dispoziția nr.2 a CSE au fost adoptate următoarele măsuri:

Autoritățile propun modificarea modalității de finanțare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfășurate de organizațiile necomerciale. Proiectul  de modificare a Hotărârii Guvernului nr.503/2019 a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent. Amintim că, anual, prin Legea bugetului de stat, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării îi sunt repartizate mijloace financiare pentru organizarea concursului de proiecte culturale. Pentru anul curent în acest sens sunt planificate cinci mil. lei.   Documentul prevede că proiectele depuse pentru fiecare arie tematică în parte vor fi evaluate de câte trei membri din comisia de experți,

Banca Națională a Moldovei a făcut publice datele preliminare privind datoria externă brută a Republicii Moldova. Conform regulatorului, aceasta a crescut față de începutul anului cu 5,0 la sută și a înregistrat $7785,38 mil. la 30 iunie 2020, ceea ce constituie 66,1% raportat la PIB, cu 4,1 p.p. mai mult față de situația din 31 decembrie 2019.   Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 27,6% din totalul datoriei externe, însumând $2146,98 mil. (+11,9 la sută de la începutul anului). Structura pe creditori a datoriei externe publice, conform situației la 30 iunie 2020, arată că principalul creditor al statului a rămas Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 33,7% din total, urmat de FMI cu 31,4% și BEI cu 14,4%.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) reprezintă entități care potrivit Legii nr.1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr.1/2018) au dreptul să desfășoare cu titlu profesional doar activități de creditare nebancară, și anume: acordarea de credite nebancare și leasing financiar. În ultimii ani, OCN au devenit o alternativă tot mai răspândită de accesare a resurselor financiare necesare, în special în rândul persoanelor fizice, fapt ce se explică prin rapiditatea și simplitatea procedurii de obținere a împrumuturilor. Comparativ cu băncile comerciale, la solicitarea unui credit în cadrul OCN, nu este obligatoriu prezentarea confirmării veniturilor obținute, termenul de examinare a

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Comisia Națională a Pieței Financiare propune spre consultare publică proiectul de lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse de vehicule. Documentul reglemetează raporturile juridice dintre asigurători, asigurați şi persoane terțe ce derivă din contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule și modul de realizare a acestui tip de asigurare. Asfel, potrivit proiectului, persoanele fizice și juridice care posedă vehicule înregistrate în RM vor fi obligate să încheie contracte de asigurare pentru orice cazuri de răspundere civilă pentru pagubele produse de accidentele de vehicule. Contractul de asigurare urmează să acopere în mod obligatoriu atât prejudiciile materiale, cât și vătămările corporale.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.