Compania a achitat dobânzi în anul 2018 pentru un credit, contractat de la banca în scopuri investiționale, în suma de 160 000 lei. Întreprinderea este producător agricol și a obținut subvenționare pe dobânda achitată la credit în suma 150 000 lei. Respectiv, întrebarea este: se permite la deduceri cheltuielile pe dobânzi în suma integrală de 160 000 lei sau numai 10 000 lei?

Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune pentru consultări publice proiectul Programului de dezvoltare a reţelelor de bandă largă pe anii 2017-2020, elaborat în baza Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale ,,Moldova Digitală 2020” din 31 octombrie 2013 şi altor documente de politici în domeniu. Obiectivul general al Programului constă în dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă de generaţie nouă şi asigurarea disponibilităţii accesului la aceste reţele în toate localităţile ţării.

Prin Legea nr.122 din 16 august 2019, pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din CF. Concomitent, pct.211 anexa nr.2 din HG nr.693 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit precizează că prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicare a scutirilor specificate în art. 34 și 35 din CF, în condițiile stabilite de acestea.

Asociația obștească cu prilejul sărbătorii oficiale are intenția să acorde ajutoare materiale persoanelor fizice atât din cadrul asociației cât și persoanelor terțe. Care este regimul fiscal ce urmează să fie aplicat de către asociație aferent plăților îndreptate spre achitare persoanelor fizice? Care sunt consecințele pentru asociația obștească în cazul nerespectării unei din cerințele din art. 52 alin. (2) din CF?

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

Cancelaria de stat anunță despre desfășurarea, pe data de 3 septembrie curent, a ședinței secretarilor de stat într-o nouă componenţă, în cadrul căreia au fost puse în discuţii mai multe proiecte de lege. Astfel, au fost examinate inițiative printre care se regăsesc proiecte, precum: • Alocarea mijloacelor financiare pentru susținerea programelor raionale/municipale de granturi • Proiectul privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei • Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru care se referă la organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Centrul de zi pentru persoane cu dizabilități".

Proiectul de lege ”Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative” este propus pentru consultări publice de Cancelaria de stat şi are drept scop modificarea prevederilor unor legi pentru eleminarea unor ambiguităţi în ceea ce priveşte funcţionalitatea sistemului administraţiei publice, susţin autorii proiectului.

Cabinetul de miniștri a susținut ieri planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) pentru anii 2018-2020. Strategia se concentrează pe implementarea următoarelor direcţii prioritare: • ajustarea cadrului de reglementare la necesităţile dezvoltării IMM-urilor; • îmbunătăţirea accesului acestora la finanţare

Astăzi, 15 noiembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în MO Ordinul nr.502 din 12 noiembrie curent cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.456 din 8 septembrie 2018 cu privire la aprobarea formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia. Modificările și completările vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. Amintim că, conform prevederilor Legii nr.122 din 16 august 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, creșterea de capital se va determina doar de către contribuabilii persoane fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător, a apărut necesitatea modificării formularului UNIF18 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația), precum și a Modului de completare a acesteia.

Pensiile vor fi indexate de două ori pe an. Parlamentul a aprobat, în prima lectură, în ședința plenară de ieri, 15 august 2019, o inițiativă legislativă în acest sens. Documentul prevede implementarea unui nou concept de indexare a pensiilor – de două ori pe an – la 1 aprilie și 1 octombrie.

În conformitate cu prevederile art.336 pct.14) din Codul fiscal, vinieta reprezintă o taxă pentru folosirea drumurilor din Republica Moldova de autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova şi de remorcile ataşate la acestea, a cărei plată se atestă printr-o confirmare valabilă pentru o anumită perioadă.

Arhiva Cum se completează formularul dării de seamă privind taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova? Formularul dării de seamă privind taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova (Forma TFD 13) se completează conform Instrucțiunii privind modul de completare a acesteia, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 274 din 7 martie 2013.

Un proiect de hotărâre de Guvern ce are drept scop consolidarea auditul intern din sectorul public, prin dezvoltarea continuă a competențelor profesionale ale persoanelor care practică activitatea de audit intern, fapt care va permite creșterea valorii adăugate adusă entităților publice de către funcția de audit intern este propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor. Autorii proiectului HG cu privire la aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea şi dezvoltarea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public își propun stabilirea unui proces complex de formare profesională auditorilor interni în sectorul public, care să includă:

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Banca Mondială are deja un concept privind programele viitoare, însă este în așteptarea unor semnale clare din partea autorităților Republicii Moldova referitoare la prioritățile Guvernului în sectorul agricol, pentru a înțelege unde se pot implica financiar. În același timp, reprezentanții Băncii Mondiale s-au declarat pregătiți pentru a investi în noi proiecte în Republica Moldova. Declarația aparține directorului Biroului Băncii Mondiale în Moldova, Europa şi Asia Centrală, Anna Akhalkatsi, cu care a avut o întrevedere ministrul Finanțelor, Ion Chicu.

Banca Națională a Moldovei a găzduit ședința anuală a Centrului de Excelență în Finanțe (Ljubljana, Slovenia), recunoscut în lume prin sprijinul pe care îl oferă pentru implementarea reformelor în domeniile finanțelor publice și financiar-bancar în Europa de Sud-Est prin activități de instruire. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt ai băncilor centrale și ministerelor de finanțe ai țărilor –membre: Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România și Slovenia.

Codurile facilităților fiscale și vamale acordate persoanelor fizice conform legislației în vigoare se completează cu codul scutirii 975. În Monitorul Oficial din 8 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 74-O din 18 februarie 2019 cu privire la completarea anexei nr. 5.1 la Ordinul nr. 56-O din 21.02.2008 ”Cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a RM de către persoane fizice și a unor formule tipizate”. Astfel, codul 975 prevede scutiri aplicate la importul mijloacelor de transport clasificate la poziția tarifară 8703 (cu capacitatea cilindrică a motorului de până la 2500 cm3 inclusiv) indiferent de termenul de exploatare,

Are dreptul în acest caz posesorul autovehiculului la folosirea sumei plătite în plus pentru stingerea obligației fiscale pentru anul următor sau la restituirea acestei sume?

Mâine, 15 august 2019, se încheie termenul limită în care proprietarii de bunuri imobiliare pot să achite prima parte a impozitului pe bunurile imobiliare. Reamintim că potrivit prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare se achită în bugetul unității administrativ-teritoriale, conform locului de amplasare a bunului imobiliar, în două părți egale, până la data de 15 august și, respectiv, 15 octombrie.

Voucherul, ca document de strictă evidență, este depășit în timp, deoarece în acesta se repetă informația din contractul de servicii turistice, iar, în condițiile comerțului electronic, voucherul poate fi considerat un impediment care încetinește procesul de încheiere a contractelor. În acest context, se propune excluderea obligativității voucherului turistic. Propunerea se conține într-un proiect de lege pentru pentru modificarea unor acte normative, propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Documentul mai prevede contracararea fenomenului de afișare a categoriei unității de cazare fără deținerea certificatului de clasificare a structurii de primire turistică pentru combaterea concurenței neloiale.