În luna martie 2018, în temeiul art. 4 din Legea nr. 140-XV din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, a fost efectuat un control privind respectarea actelor legislative şi a altor acte normative din domeniul muncii la una din întreprinderile de stat pentru silvicultură, fiind depistate următoarele încălcări: — relaţiile de muncă ale unor salariați nu au fost perfectate în formă scrisă, prin încheierea contractului individual de muncă; — propunerea angajatorului privind perfectarea contractului individual de muncă în formă scrisă nu a fost adusă la cunoştinţa unor salariați sub semnătură, iar în alte cazuri refuzul angajatorului de a perfecta contractul nu a fost comunicat salariaților în scris, în decurs de 5 zile lucrătoare;

Odată cu punerea în aplicare a pachetului legislativ cu privire la implementarea reformei fiscale, unii agenţi economici solicită explicaţii pe marginea prevederilor intrate în vigoare. Una dintre aceste întrebări este aplicarea cotei reduse de 10% la TVA şi dacă aceasta este aplicabilă tuturor serviciilor de cazare conform secțiunii I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (CAEM) sau nu? Amintim că, prin Legea nr. 178 din 26 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM, 309-320/496, 17.08.2018) au fost operate modificări la art. 96 din Codul fiscal care stabileşte regimul de impozitare cu TVA a serviciilor de cazare şi livrare a produselor alimentare.

Serviciul Fiscal de Stat planifică, pe parcursul anului 2019, selectarea unui eșantion de persoane fizice în vederea aplicării măsurilor de conformare voluntară. Despre aceasta se spune în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, aprobat de SFS. Selectarea persoanelor respective se va realiza reieșind din volumul de informații deținute de către SFS cu referire la intrările și ieșirile de active înregistrate de persoane fizice în comparație cu veniturile legale obținute și declarate. Menționăm că, potrivit prevederilor capitolului 111 din Codul fiscal (CF), dacă între veniturile impozabile estimate calculate în baza situației fiscale

,,Cel mai dezastruos lucru ce-l poţi face unui om de afaceri în America este să-l ţii în incertitudine şi să-l pui să ,,ghicească” cum va fi politica fiscală” Lyndon Baines Johnson, al 36-lea Preşedinte al SUA O politică fiscală şi vamală eficientă presupune atingerea obiectivelor legate de obţinerea veniturilor necesare finanţării cheltuielilor publice, redistribuirea veniturilor populaţiei, precum şi asigurarea unui suport pentru creşterea economică, accentul fiind pus în funcție de situaţia economică a ţării şi de politicile statului la etapa respectivă.

Legea nr. 180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (Lege), în vigoare din 17.08.2018, prevede dreptul persoanei de a declara bunurile voluntar și ca urmare a beneficia de garanțiile oferite de lege subiecților declarării voluntare. Conform art.1 din lege, declarare voluntară a bunurilor semnifică declararea benevolă de către subiecții declarării sau de către reprezentanții acestora a bunurilor pentru care a fost achitată taxa de declarare voluntară a bunurilor. Bunuri reprezintă mijloacele bănești, bunurile imobiliare, valorile mobiliare, cotele-părți în întreprinderi, mijloacele de transport, precum şi diferențele

Întreprinderea X are intenţia să deschidă un magazin social. Pentru aceasta are nevoie de un sponsor (întreprinderea Y) pentru a achita adaosul comercial al bunurilor vândute în magazin. Apar întrebările: 1. Ar putea fi întreprinderea Y sponsor pentru întreprinderea X în cazul în care directorul întreprinderii X este şi administratorul întreprinderii Y în baza unei procurii? 2. Conform legislaţiei în vigoare, întreprinderea Y ar putea beneficia de deducerea de 5% coform prevederilor art.36 Codul fiscal? 3. Care este modul de contabilizare al acestor operațiuni la ambele întreprinderi?

Prin Hotărârea nr. 20 din 4 iulie 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 260 alin. (4) din Codul fiscal. Curtea a declarat neconstituțional textul „amendă în mărime de 3 600 lei pentru fiecare factură” din articolul 260 alin. (4) din Codul fiscal.

Prin Legea nr.178 din 21 iulie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 301-315 din 18.08.2017, art. 537) au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) în partea ce ține de stingerea obligațiilor fiscale, inclusiv a restanțelor, prin anulare. Potrivit modificărilor, a fost abrogat art.265 alin.(11), iar art.172 a fost completat cu alin.3, care prevede că se supun anulării, conform situației din data de 31 decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune, restanțele unui contribuabil (persoană fizică sau juridică), în cuantum de până la 10 lei în total, înregistrate în sistemele proprii de evidență ale organelor abilitate cu atribuții de administrare fiscală, menționate la art. 131 alin. (1) din CF, la plățile reglementate de CF.

În Monitorul Oficial din 21 septembrie curent a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat. Astfel, prin această hotărâre au fost aprobate următoarele acte: Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10 iunie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 283 din 29 mai 2019 (HG nr. 283/2019) prin care au fost operate modificări în unele acte normative din domeniul asigurărilor sociale de stat inclusiv în Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale (HG nr. 1245/2016).

În conformitate cu art.20 lit. d) din Codul fiscal, pentru persoana delegată sumele achitate pentru compensarea cheltuielilor legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, precum diurna, în limitele stabilite de Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.10 din 05.01.2012, vor constitui surse de venit neimpozabile și respectiv nu se vor impozita. În cazul în care aceste sume vor depăși normele stabilite, asupra acestora se vor aplica regimul general stabilit.

În conformitate cu pct. 40 din Secțiunea a 2-a a capitolului IV din Regulamentul cu privire

Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Fiscal de Stat este completat cu unele funcții și competențe suplimentare ale SFS. În Monitorul Oficial din 28 septembrie curent a fost publicată Hotărârea ce prevede completarea Regulamentului cu unele funcţii şi competenţe ale SFS, care la momentul de faţă nu sunt incluse în Regulament, dar au fost conferite organului fiscal prin mai multe acte normative. Astfel, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Fiscal de Stat prevede pentru autoritatea fiscală atribuţiile:

Documentarea ajustării bazei impozabile pe faptul returului de marfă în conformitate cu art. 1171 alin. (12) din Codul fiscal, se va efectua prin emiterea facturii fiscale de către furnizor cu semnul

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea cu privire la mărimea

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

În dosarul nr. 2i-854/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a art. 9, 10, 16, 18, 20, 21 alin. (1), 28 alin. (6) şi 31 din Legea insolvabilităţii. În fapt, agentul economic X, aflat în procedura falimentului, a depus în fata instanţei de judecată o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de agentul economic Y. Cererea respectivă a fost admisă spre examinare, cu aplicarea măsurilor de asigurare corespunzătoare, fiind desemnat un administrator provizoriu.

Angajatul entității pleacă pe parcursul anului în concediu din cont propriu neplătit pe o perioadă de 120 de zile. Cum urmează entitatea să calculeze și să acorde scutirea personală a acestuia, dar și scutirea pentru persoana întreținută, luând în considerație că acesta nu urmează să obțină salariu (venit impozabil) în această perioadă?