Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Raportul de activitate al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) pentru anul 2021 a fost prezentat astăzi, 21 septembrie, comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

Subiectul muncii suplimentare este actual și prezintă un interes major atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” am publicat articolul Olgăi Donciu „Restricţii legale privind efectuarea muncii suplimentare”, din care veți afla aspecte importante ce  țin de acest domeniu.   Astfel, trebuie să conștientizăm că efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. Autorul în detalii se referă la normele juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare și menționează că, în cazul în care este solicitată prestarea acestei munci, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de activitate, inclusiv cele de securitate şi sănătate în muncă.

Guvernul a susținut proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare care, în opinia autorilor, vine cu reglementări mai clare în vederea  realizării activităților vizate.   Inițiativa a fost elaborată de către Ministerul Justiției în baza rezultatelor unui studiu, care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.

Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 alin. (6) din Legea nr. 231/2010 privind comerțul interior, a Hotărârii Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor sociale în ansamblul său și, în particular, a pct. 4 lit. b) din aceasta, precum și a art. 10 alin. (8) din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Hotărârea nr.10 din 14 aprilie 2022 publicată în MO din 20 mai 2022.

În cadrul marilor companii, adesea persoanele responsabile de circulația facturilor fiscale, dețin anumite atribuții, drepturi și restricții ce pot fi efectuate asupra documentelor contabile. Astfel, în cadrul sistemului „e-Factura” au fost dezvoltate opțiunile de restricționare a funcționalităților posibil a fi accesate de către persoanele responsabile cu drept de acces la sistem, și anume pentru utilizatorii cu rol de contabil.

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

În cadrul ședințelor desfășurate pe data de 11 mai 2022 mai multe Comisii parlamentare a fost examinat proiectul de lege ce prevede completarea cadrului normativ cu reglementări în domeniul prevenirii și soluționării hărțuirii la locul de muncă.   Proiectul vine cu propunerea de suplinire a unor acte normative (a Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de şanse între femei şi bărbaţi, a Codului contravențional, a Legii sindicatelor nr. 1129/2000, a Legii nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii), inclusiv a Codului muncii, cu prevederea ce impune angajatorul să prevadă un mecanism de soluționare a plângerilor cu referire la hărțuirea

Ținând cont de faptul că pe data de 16 aprilie 2022 va fi anulată starea de urgență în sănătate publică, parvin multiple întrebări ce se referă la termenul de aplicare a cotei reduse a TVA, adresate de entitățile ce activează în domeniul HoReCa.   În acest context reiterăm că, potrivit prevederilor Legii nr.76/2021, condițiile de aplicare a TVA în mărime de 6% pentru mărfurile/serviciile realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a CAEM sunt: declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă, cu condiţia declarării acestei stări de către Parlament în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004; declararea pe întreg teritoriul ţării a stării de urgenţă în sănătate publică, cu condiţia declarării acestei stări de către CNESP în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009.

Până la sfârșitul anului 2030, Moldova urmează să asigure administrație publică centrală și locală capabilă să asigure condițiile pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, cu un nivel ridicat de integritate și competență, astfel încât să gestioneze cu eficiență și să asigure servicii publice de calitate; să câștige respectul și încrederea cetățenilor; să-și consolideze capacitatea de fundamentare și implementare a politicilor publice și să răspundă provocărilor în procesul de aderare la UE.

La 10 ianuarie curent a intrat în vigoare Legea nr.175/2021 (pachetul legislativ nr.1 de digitalizare a economiei), prin care au fost operate modificări în domeniul protecției datelor cu caracter personal și potrivit căreia, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoarea Legii, Registrul de evidență al operatorilor de date cu caracter personal, ținut de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, urmează a fi lichidat prin nimicirea ireversibilă a documentelor și informațiilor stocate.

Sporul lunar al personalului pentru titlul științific sau didactico-științific din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică se va acorda proporțional timpului lucrat în limitele duratei zilnice normale a timpului de muncă sau ale unei norme didactice, din data conferirii titlului respectiv.   Autoritățile propun modificări la condițiile privind salarizarea personalului din instituțiile de învățământ respective, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018.

Legea nr.291 din 20 octombrie 2022 pentru modificarea articolului 129 din Codul fiscal a fost publicată astăzi, 11 noiembrie, în MO și a intrat în vigoare. Documentul are drept scop facilitarea accesării serviciilor pentru inițierea unei afaceri și, respectiv, perfectarea actelor pentru deschiderea și luarea la evidență fiscală a conturilor bancare, precum și îmbunătățirea mecanismelor fiscale naționale.

Cuantumul compensării pentru consumul energiei termice în perioada rece a anului ar putea spori de la 67% până la 80% din diferența de preț, fiind propusă majorarea volumului de energie termică pentru care se efectuează compensarea diferenței de tarif de la 1 Gcal la 1,5 Gcal per consumator. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă ce are ca scop acordarea unor măsuri suplimentare de protecție socială a consumatorilor casnici, precum și a familiilor defavorizate în perioada rece a anului, în urma majorării tarifelor pentru consumul de energie termică.    

În anul 2018 a fost lansat Programul de stat “Prima casă”. Implementarea acestuia este realizată prin intermediulOrganizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), delegată să emită garanții în numele și pe contul statului, în favoarea băncilor care acordă credite persoanelor fizice pentru procurarea unei locuințe în cadrul Programului. La moment, în cadrul Programului participă 5 bănci comerciale: BC ”Moldova-Agroindbank” S.A., BC ”Moldindconbank” S.A., BC ”Victoriabank” S.A., BC ”Mobiasbancă- Groupe Societe Generale” S.A. și BC ”Eximbank” S.A.

Conform prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art. 54, precum şi altor persoane decât cele specificate la art. 90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului. Persoanele menţionate sunt obligate, în termen de 7 zile de la data încheierii contractului, să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat. Acest impozit se achită lunar, cel târziu la data de 25 a lunii în curs, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.

O companie din Republica Moldova achită unui nerezident plata pentru serviciile prestate. Ținând cont de faptul că nerezidentul a prezentat certificatul de rezidență, iar conform Convenției bilaterale la prezentarea certificatului de rezidență nu se reține impozit pe venti la sursa de plată, compania din RM a achitat suma pentru serviciul prestat fără reținerea impozitului pe venti la sursa de plată.

Potrivit modificărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, din 1 ianuarie 2023 toți contribuabilii subiecți ai impunerii conform art. 5 pct. 2) din CF, cu excepția persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător pentru care prezentarea dărilor de seamă utilizând metodele automatizate de raportare electronică nu este obligatorie.

Tariful pentru o călătorie în transportul public pe teritoriul mun. Chișinău ar putea spori până la 6 lei. Proiectul deciziei Consiliului municipal cu privire la aprobarea Metodologiei de calculare a tarifelor pentru călătoria în transportul public este inclus pe agenda ședinției Consiliului de mâine, 21 aprilie.   Noile tarife propuse pentru transportul călătorilor se bazează pe acoperirea cheltuielilor necesare pentru exploatarea eficientă a unităților de transport, optimizarea  cheltuielilor pentru combustibilul, reparațiile tehnice, asigurarea serviciilor de calitate la transportul călătorilor, conform normelor stabilite pentru fiecare tip de transport, corelarea tarifului la indicatorii economici naționali, unificarea sistemului de tarifare pentru toate tipurile de transport public municipal, precum și pe alte principii.

Republica Moldova se aliniază Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent fiind publicată Legea nr. 18 din 4 martie 2021 pentru ratificarea acestei Convenții, prin care fiecare stat recunoaşte relevanţa standardelor internaţionale în domeniul serviciilor de sănătate ocupaţională şi îşi asumă obligaţia de a formula, implementa şi revizui periodic o politică naţională coerentă în acest domeniu.   Potrivit Convenției, serviciile sănătății ocupaționale pot fi organizate ca un serviciu pentru fiecare întreprindere sau, după caz, ca un serviciu comun pentru un număr de întreprinderi. Acestea trebuie să posede o serie de funcții relevante și adaptate riscului specific întreprinderilor,