Societățile comerciale sunt constituite cu scopul de a desfășura activitate de întreprinzător, obținerea în rezultatul acesteia a unor beneficii şi distribuirea lor între asociați cu titlu de dividende. Societățile comerciale pot fi constituite doar sub formele stabilite la art.106 alin. (2) din Codul civil, adică sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată şi de societate pe acțiuni.

Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Angajatul întreprinderii „X” a depus cerere de eliberare din serviciu la data de 28 decembrie 2018. În luna februarie 2019, persoanei i-a fost acordat un premiu anual, pentru activitatea realizată pe parcursul anului 2018. Urmează a fi calculate contribuţii din sumele respective şi dacă da, atunci cum va fi declarată persoana în Darea de seamă IPC 18? Poate fi utilizată categoria persoanei asigurate 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă ” în cazul în care persoana nu mai este angajatul întreprinderii?

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

Compania acordă surse financiare în scopuri de binefacere persoanelor fizice, care nu sunt angajate în cadrul ei. Binefacerea constă în virarea unei sume de bani pentru: achitarea intervenţiei chirurgicale, unui tratament la spital,procurarea medicamentelor, cărucior pentru invalizi. Banii sunt transferati direct pe contul întreprinderilor care prestează/ livrează serviciile/ marfurile mentionate, adică în conturile spitalului, farmaciei. Cum tratăm acest tip de binefacere în scopuri fiscale? Avem dreptul la deducere?

În luna noiembrie 2015, între persoana fizică E. în calitate de vânzător, „Z. ” LTD în calitate de cumpărător și SRL „R.G.” în calitate de intermediar, a fost încheiat un antecontract de vânzare–cumpărare, asigurat prin arvună în sumă de 1000 de euro. Părțile s-au obligat pe viitor să încheie un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul X, în condițiile și modul stabilite de antecontractul menţionat. Totodată, conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare enunțat, a fost stabilit că, în cazul neexecutării acestui contract de către cumpărător, suma arvunei nu se va restitui acestuia și va rămâne la vânzător ca penalitate în mărimea arvunei. În caz de neexecutare a acestui contract de către vânzător, acesta era obligat să restituie cumpărătorului în termen de 3 zile suma arvunei în mărime dublă.

În activitatea entității operațiunile aferente refacturării cheltuielilor compensate apar, în mare parte, în baza contractelor de locațiune. Potrivit Codului civil al RM nr. 1107 din 06.06.2002, prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință și posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie. Odată cu oferirea în locațiune a unui imobil/încăperi urmează a fi suportate și

În conformitate cu art. 827 al Codului civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Conform art. 832 al Codului civil, este interzisă donaţia în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ, precum și de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt valorile mobiliare. Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie.

Desfășurarea activităţii economice nu exclude riscul apariţiei unor conflicte între partenerii de afaceri. De regulă, partenerii de afaceri anticipează aceste conflicte și stabilesc în contractul pe care îl încheie că soluţionarea ulterioarelor conflicte/divergenţe se va efectua prin negociere. Dacă după negociere nu se va ajunge la un consens, unii parteneri de afaceri stabilesc în contract că, până a înainta acţiunea în instanţa de judecată competentă, părţile vor apela la arbitraj și doar în situaţia în care una dintre părţi nu va fi de acord cu soluţia dată de arbitraj, părţile contractului sunt în drept să se adreseze în instanța de judecată.

Întreprinderea a pavat porțiunea de drum care duce spre obiectul comercial arendat, fără de care nu este posibil accesul pe timp de toamnă și de iarnă. Cheltuielile au constituit 30 mii lei. Le contabilizăm ca cheltuieli curente sau formam un mijloc fix? Aceste cheltuieli sunt deductibile în scopuri fiscale?

Prin Legea nr. 191 din 27 iulie 2018 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări şi în Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale – art. 4 a fost completat cu o nouă categorie de plătitori de contribuţii la BASS, acestea fiind persoanele care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activităţii profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411/1995.

Modificările operate în Codul fiscal (art.234 alin.(2)), care au intrat în vigoare pe data de 12 decembrie 2018, prevăd că persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere cu 50% a amenzilor aplicate dacă respectă strict condiţiile prevăzute1. Astfel, legea acordă contribuabilului facilitatea de a achita jumătate din amenda aplicată în cazul respectării condițiilor sus-menționate, adică inexistența restanțelor sau stingerea acestora în termenul prevăzut și/sau, după caz, prezentarea documentelor care confirmă acest fapt. De la regula respectivă, prin Legea nr.302 din 30 noiembrie 2018 a fost reglementată o excepție.

Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 669 din 27.05.2016 (HG nr. 669/2016), stabileşte la pct. 45 condițiile cumulative ce urmează a fi întrunite obligatoriu de către autoritatea contractantă la inițierea unei proceduri de achiziții publice de lucrări, una dintre care şi anume subpct. 3) impune obligația de a fi asigurată elaborarea, verificarea şi aprobarea, în modul stabilit, a documentației de proiect şi deviz.

Prețurile de transfer se referă la alocarea de către companiile multinaționale a profiturilor sale către membrii grupului corporativ în scopuri fiscale. Astfel, o companie va alege, în mod normal, să transfere profiturile sale în țări cu rate de impozitare mai mici și să raporteze câștiguri mai mici în țările cu rate de impozitare mai mari.

Clasificarea băuturilor în scopuri vamale se efectuează potrivit prevederilor Nomenclaturii combinate a mărfurilor RM (NCMRM), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO, 2014, Nr.231-237/529), prin aplicarea Regulilor generale de interpretare, expres prevăzute în Anexă parte integrată a NCMRM, precum și prin studierea detaliată a Notelor legale de secțiune și capitol. Totodată, pentru clasificarea categoriei date de mărfuri este necesară studierea compoziției, modului de producere în vederea identificării și aprecierii corecte a codului tarifar.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal (CF), la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil. De facilitatea menționată pot beneficia toți agenții economici care întrunesc condițiile specificate, indiferent de domeniul de activitate.

Angajatul entității pleacă pe parcursul anului în concediu din cont propriu neplătit pe o perioadă de 120 de zile. Cum urmează entitatea să calculeze și să acorde scutirea personală a acestuia, dar și scutirea pentru persoana întreținută, luând în considerație că acesta nu urmează să obțină salariu (venit impozabil) în această perioadă?

Reflectarea perioadelor de aflare a angajaţilor în concediu de maternitate şi/sau concediu de îngrijire a copilului rămâne a fi o întrebare frecvent abordată de către contabili. Propunem o descriere a modului de reflectare în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) cât şi în Informaţia pentru stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 18 (în continuare – Forma DSA 18) a situaţiilor de aflare a persoanelor angajate în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Prin art. V al Legii nr. 178 din 26 iulie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO, 17 august 2018) au fost introduse completări la art. 17 al Legii nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, prin care a fost introdusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat – persoanele angajate în domeniul de transport auto de călători în regim de taxi. Potrivit completărilor, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi care plătesc salariu angajatului conducător auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi