Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Mâine, 26 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 148-158 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea Constituțională publică:

Conform art.121 alin.(5) din Codul fiscal, perioada fiscală menţionată la alin.(4) se va modifica ulterior doar dacă perioada de gestiune pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare este modificată în corespundere cu prevederile Legii contabilităţii.

Cea de-a VII-a ediție a Conferinței anuale de fiscalitate și contabilitate, organizată de EY Moldova – lider mondial în domeniul serviciilor de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și în afaceri a avut loc ieri, 21 februarie 2018. Evenimentul a fost organizat în scopul informării contabililor, auditorilor, managerilor și altor părți interesate care au participat la conferinţă cu privire la cele mai importante modificări în legislaţie. Asistenţa a fost familiarizată cu principalele modificări de ordin fiscal cu impact asupra raportării fiscale pentru perioada anului 2017, dar și a anului 2018.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

Începând cu 1 mai 2019, decontarea valorilor mobiliare corporative ale societăților pe acțiuni va fi efectuată de către Depozitarul central unic (DCU). Între timp, până la această dată, societăţile de registru sunt obligate să transmită DCU registrele deţinătorilor de valori mobiliare ale băncilor şi societăţilor de asigurare.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

În conformitate cu art. 827 al Codului civil, prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). Conform art. 832 al Codului civil, este interzisă donaţia în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ, precum și de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt valorile mobiliare. Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie.

În Monitorul Oficial din 4 ianuarie 2019 a fost publicat Regulamentul privind cadrul de administrare a activității băncilor, care se aplică băncilor din Republica Moldova şi sucursalelor băncilor străine deschise pe teritoriul RM şi stabilește cadrul de administrare a activității acestora pentru asigurarea unei gestiuni efective și prudente a riscurilor. Regulamentul elaborat de Banca Națională a Moldovei prevede că banca își va stabili mărimea şi componența organului său de conducere și mecanismul de guvernanță, considerând natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente, conform modelului de afaceri şi activităţilor desfășurate de bancă.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

În nouă luni de la lansarea Ghișeului unic de raportare electronică, numărul total de rapoarte expediate de instituțiile publice, agenții economici și cetățeni prin intermediul platformei on–line www.raportare.gov.md către Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică a atins cifra de 1,25 mil. Majoritatea absolută dintre acestea (circa 1,3 mil.) au fost transmise de către instituții publice și agenți economici. Ghișeul a fost lansat la 27 ianuarie curent, acesta fiind primul serviciu centralizat de raportare financiară și statistică la nivel de țară.

Rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat sunt întocmite și oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă a performanței și poziției financiare a instituției, prezentate la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. În Monitorul Oficial nr. 526-528 a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului situațiilor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultări publice noul Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării în scopuri fiscale (în continuare – Regulament). În continuare urmează să analizăm principalele modificări propuse la Regulament care au drept scop să aducă claritate și simplitate în procesul de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. În rezultatul ultimelor modificări și completări operate la Codul fiscal nr.1163/1997 (CF), prin care s-a exclus clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate, amortizarea urmând a fi calculată pentru fiecare obiect separat, prin utilizarea metodei liniare, s-a impus necesitatea elaborării unui nou sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale. Noul sistem de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale vine să simplifice metodologia de calcul și, totodată, să faciliteze munca contabililor.