Pentru anul 2019, entitățile economice vor întocmi 3 seturi de situații financiare: prescurtate, simplificate și complete, după cum prevede Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. Prezentarea situațiilor financiare, precum și alte aspecte importante au fost discutate în cadrul seminarului intitulat „Închiderea anului 2019: aspecte fiscale și contabile” organizat de Tx &A Co ATA Consult, care a avut loc la 18 ianuarie curent. După cum a explicat șeful Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerul Finanțelor, Lidia Foalea, entitățile micro, care reprezintă circa 94% din numărul total al întreprinderilor înregistrate în țara noastră, întocmesc situații financiare prescurtate. Totodată, acestea au dreptul să întocmească și situații financiare simplificate și complete.

Dialogul deschis dintre reprezentații mediului de afaceri și Serviciul Fiscal de Stat va asigura o administrare fiscală mai eficientă și va contribui la perfecționarea cadrului legislativ în domeniul fiscal. Această idee a fost enunțată în cadrul întrunirii organizate la solicitarea Camerei de Comerț Americane cu persoane responsabile din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, fiind puse în discuție principalele aspecte ale politicii fiscale pentru anul curent care îi vizează nemijlocit comunitatea de afaceri. Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, a menționat că una din prioritățile autorității fiscale este crearea climatului favorabil pentru conformarea contribuabililor și realizarea corectă, echitabilă și transparentă în raport cu contribuabilii a sarcinilor de administrare fiscală.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Obligativitatea și particularitățile înregistrării contractelor de locațiune este reglementată de prevederile art. 901 alin. (34) din Codul fiscal și Ordinul SFS nr.622 din 13.11.2018, și se răsfrînge exclusiv asupra bunurilor imobiliare.

Stimați cititori, suntem bucuroși să vă propunem un nou număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD” – nr. 4 (45), care iată va ieși de sub tipar. Ca de obicei, veți găsi în paginile revistei informație utilă activității Dvs., exemple practice și recomandări privind aplicarea corectă a legislației fiscale. Dăm start actualei ediții cu un interviu realizat cu Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în care se face o totalizare a restructurării instituției, se menționează prioritățile în activitatea SFS pentru perioada imediat următoare. Interviul cu titlul „Reorganizarea SFS s-a soldat cu îmbunătățirea procesului de administrare fiscală” îl găsiți în rubrica Prim-Plan.

Stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție La 27 iulie curent Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea nr. 169 pentru modificarea şi completarea Legii privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015 (Legea nr. 131). Un aspect important ce ține de modificarea Legii nr. 131 este stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție în cazul serviciilor sociale şi altor servicii specifice.

Mijloacele financiare primite de beneficiari în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după cea în care a fost efectuată desemnarea. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget până la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la modificarea și completare Ordinului nr. 188 din 30 decembrie 2014, prin care au fost aprobate Indicațiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

În cazul în care organul vamal va avea suspiciuni legate de valoarea de tranzacție declarată, acesta va solicita declarantului informații suplimentare. Dacă după primirea acestor informații sau în absența unui răspuns suspiciunile nu vor fi eliminate, organul vamal poate decide că valoarea în vamă nu poate fi determinată și va înscrie în actul de inspecție motivul justificat al neacceptării metodei de tranzacție, oferind declarantului posibilitatea de a răspunde în scris, în termen de 4 ore de la recepționarea actului de inspecție, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. În cadrul ședinței Guvernului din 27 decembrie a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

Din 1 iulie 2019, potrivit art.5 (alin.4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale achită toate tipurile de indemnizații din mijloacele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, începând cu a șasea zi calendaristică, și angajaților parcurilor IT, după metoda venitului asigurat declarat în ultimele 12 luni, care se regăsesc în contul persoanei asigurate. Respectiv, angajatorii care au aderat la parcurile IT achită, ca și ceilalți, indemnizația doar pentru primele cinci zile din mijloacele angajatorului.

Agentul economic are în chirie un teren, unde parcheaza autobetonierele proprii, si dispune de autorizație pentru emisia poluanților in atmosfera. Compania cade sub incidenta Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (nr. 281 din 16 decembrie 2016) și este obligată lunar să achite și să prezinte darea de seama POLMED17? Ce este noțiunea «agenți economici de pe teritoriul RM, care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar»?

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a fost sesizată privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355) și a Hotărârii Guvernului nr.172 din 22 martie 2017 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare — HG nr.172). Autorul sesizării a pretins că dispozițiile art. 212 din Legea nr.355, care reglementează stimularea financiară a agenților constatatori și HG nr.172, emise întru executarea legii menționate, contravin art. 1, 15, 16, 21 și 23 din Constituție.

Prin Legea nr.180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (în continuare Lege), Parlamentul a aprobat procedura de stimulare fiscală care constă în anularea sumelor amenzilor și majorărilor de întârziere (penalităților) la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, potrivit art.2 lit.a) din Lege, stimularea fiscală la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat reprezintă, anularea sumelor amenzilor aferente bugetului de stat sau fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și majorărilor de întârziere (penalităților) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și a altor plăți obligatorii

Este de menționat că responsabili de corectitudinea întocmirii documentelor de platăsunt plătitorii/contribuabilii, iar de transmiterea documentelor în formă electronică sunt băncile deservente ale plătitorilor și prestatorii de servicii de plată.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Standardul Național de Contabilitate ”Contracte de construcții” a fost completat cu prevederi ce țin de cazurile în care, în rezultatul unui contract de construcție, nu poate fi determinat

Care regim fiscal se va aplica pentru premiile îndreptate în folosul angajaților în produse agricole? Salariu și concediile sunt achitate în lei, dar anume la sfârșitul anului agricol pentru munca depusă angajatorul a hotărât sa ofere angajaților câte o tona de grâu, porumb. Ce acte vor fi completate pentru conformarea acestor plăți?