Banca of America, a doua bancă americană după active, a dezvăluit publicităţii în această săptămână că a făcut o eroare de calcul în urma căreia au fost raportate patru miliarde în plus la capital faţă de nivelul real, scrie New York Times. Greşeala, nedepistată ani la rând, a fost făcută în planificarea unei măsuri de redresare. După ce a primit raportul acestei erori, Rezerva Federală a Statelor Unite i-a cerut băncii să suspende un program de răscumpărare de acţiuni şi să interzică creşterea dividendelor trimestriale.

Documentul conține un set de politici care vor contribui la lupta cu corupţia şi cu fraudele conexe și are patru componente de bază: cercetare, legislativă, instituțională, educaţională și comunicare publică. Componenta legislativă include acțiuni de conformare a legislației naționale la standardele internaționale anticorupție, perfecționarea legislației în domeniu și a mecanismelor de funcționare a acesteia, inclusiv prin controlul parlamentar.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

În prezent, Europa este unul dintre cele mai bogate continente, însă asupra celor 124 de milioane de locuitori planează ameninţarea unei foamete de mari proporţii. Mai mult, băncile de alimente din Marea Britanie avertizează încă de la declanşarea crizei economice, în 2008, că există mari şanse ca asupra continentului să se abată din nou o foamete distrugătoare, notează France Info.

România a avut anul trecut a doua cea mai mare rată a insolvenţelor raportate la numărul de firme active din Europa Centrală şi de Est, de 6,44%, iar numărul insolvenţelor deschise pe parcursul anului a fost dublu faţă de cel din Ungaria, unde sunt cu 30% mai puţine companii active, potrivit Coface.

Creşterea economică peste aşteptări de anul trecut nu s-a reflectat şi într-o redresare a pieţei muncii: salariile au fost majorate nesemnificativ, numărul de angajaţi din economie a crescut doar cu 50.000 de persoane (până la 4,36 milioane de persoane în ianuarie 2014), iar şomajul a rămas la un nivel de peste 7%. Companiile au făcut 35.000 de noi angajări în ianuarie 2014, „soldul“ salariaţilor din economie la începutul acestui an fiind de 4,36 de milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare în stilul celei înregistrate de Japonia, dacă politicienii nu promovează o integrare mai puternică a zonei euro şi nu schimbă politicile care au descurajat creditarea, a declarat miliardarul american George Soros. Japonia este invocată deseori ca exemplu de stagnare a economiei. După ce a consemnat creştere spectaculoasă a PIB şi dezvoltare industrială în cea mai mare parte a perioadei de după Al Doilea Război Mondial, Japonia a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor '90, după care a urmat o lungă perioadă de stagnare.

Guvernul australian a anuntat ca planuieste sa ridice limita de indatorare cu pana la doua treimi, ca sa mai linisteasca ingrijorarile potrivit carora tara se apropie de o criza fiscala, relateaza BBC.

Remuneraţiile directorilor exe­cutivi ai unora dintre cele mai mari bănci din Europa s-au majorat semnificativ anul trecut, creşterile depăşind în unele cazuri 10%, semn că băncile pot ocoli restricţiile impuse de UE asupra bonusurilor. CEO-ul cel mai generos remunerat a fost Stuart Gulliver, de la colosul bancar britanic HSBC, scrie CNBC.

Datoriile cumulate ale statelor şi companiilor la nivel mondial au crescut cu peste 40%, la 100.000 de miliarde de dolari, de la apariţia primelor semne de criză financiară, în 2007, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BRI), transmite Bloomberg. Guvernele s-au îndatorat pentru a scoate ţările din recesiune, în timp ce companiile au profitat de nivelul scăzut record al dobânzilor pentru a atrage finanţare ieftină, se arată într-un raport trimestrial al instituţiei financiare internaţionale.

Întru implementarea corectă și eficientă a reformelor fiscale realizate recent și planificate pe viitorul apropiat de SFS, s-a conturat clar necesitatea întîlnirilor periodice de lucru între reprezentanții organului fiscal și ai sferei business-ului, antreprenorilor, experților și specialiștilor în domeniul fiscal și contabil. Pe data de 20 mai, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Î.S. „Fiscservinform” şi A.O. „Monitorul Fiscal FISC.md” în parteneriat cu Proiectul USAID/BRITE și cu susținerea Fondului Monetar Internaţional au organizat o masă rotundă cu genericul ”Modernizarea Serviciului Fiscal de Stat în beneficiul contribuabililor”, moderată de către Reprezentantul Permanent al FMI in Republica Moldova, Dna Armine Khachatryan.

Cele mai mari 30 de bănci din Europa în funcţie de capitalizare au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi, reprezentând 3,5% din total, iar o revenire a numărului de locuri de muncă la nivelul anterior crizei pare puţin probabilă, în pofida recuperării economice din regiune. Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregăteşte pentru luna viitoare un pachet de opţiuni care cuprinde măsuri excepţionale precum reducerea tuturor dobânzilor, inclusiv aducerea în teritoriul negativ a dobânzilor la depozite, şi stimularea creditării pentru companiile mici şi mijlocii în condiţiile în care revenirea economică în zona euro nu este uniformă, iar FMI vede o probabilitate de 25% ca uniunea monetară să se lovească de deflaţie, adică cu scăderea generală şi prelungită a preţurilor.

Banca Mondială și-a exprimat disponibilitatea de a asista Guvernul în stabilirea unui set de indicatori de performanță pentru cca 20 de instituții publice din Republica Moldova care vor măsura deschiderea acestora față de mediul de afaceri. O înțelegere în acest sens a fost atinsă în cadrul întrevederii de luni a viceprim-ministrului, ministrului economiei, Valeriu Lazăr, cu Misiunea Băncii Mondiale pentru pregătirea noului Proiect de Ameliorare a Competitivității al Băncii Mondiale (PAC II).

Preţul mediu al locuinţelor pe insulele greceşti preferate de turişti a scăzut cu aproximativ o treime faţă de 2008, oferind oportunităţi pentru achiziţia ca investiţie, potrivit cotidianului elen Kathimerini. În cazul proprietăţilor mari sau al locuinţelor de lux, preţurile sunt mai mici acum cu 40-50%, potrivit şefului Federaţiei Elene a Agenţilor Imobiliari, Ioannis Revythis.

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

Spiritul de la Bretton Woods ne va ajuta să creăm un regim internaţional eficient care ar presupune reguli pentru realinierea monedelor majore şi pentru a descuraja destabilizarea fluxurilor de capital, reintroducerea legislaţiilor de tipul Glass Steagall şi măsuri pentru restructurarea şi simplificarea sectorului financiar. Dar aceasta este o provocare uriaşă într-o lume multipolară, în care coordonarea politicilor este dificilă, scrie Daniel Dăianu într-un articol publicat de ziarul francez Les Echos, printre cele mai populare din ţară.

După ce a iniţiat o campanie a „ruşinii“ împotriva celor care nu plătesc taxele, a mărit salariile inspec­to­ri­lor fiscali şi a oprit numirile politice în administraţiile fis­cale, Slovacia a demarat o loterie a taxelor pe care mi­zează pentru creşterea veniturilor din taxa pe va­loarea adăugată (TVA) şi pentru combaterea evaziunii cu sprijinul cetăţenilor.

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Băncile cu operaţiuni în Statele Unite au plătit de la izbucnirea crizei amenzi de 100 miliarde de dolari în urma unor înţelegeri încheiate cu autorităţile americane pentru stingerea unor litigii legale, iar mai mult de jumătate din penalităţi au fost plătite în ultimul an, arată o analiză realizată de Financial Times. Amenzile vin după schimbarea atitudinii la nivel politic faţă de bănci, administraţia Obama şi autorităţile de reglementare încercând prin anchete şi pedepse să schimbe percepţia că bancherii au scăpat basma curată şi nu au plătit suficient pentru rolul lor în declanşarea crizei financiare.