Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 conține un aspect ce constă în stimularea mediului de afaceri prin creșterea competitivității agenților economici din sectorul HORECA (Hotel, Restaurant, Cafenea) pe plan regional şi internațional, excluderea unor bariere pentru agenții economici exportatori. Aceste modificări vizează domeniul de aplicare a TVA.

De facilități la importul obiectelor de cult vor putea beneficia doar persoanele care vor fi incluse în Lista beneficiarilor de facilităţi fiscale şi vamale. Pentru a fi incluși în această Listă, solicitanții vor depune o cerere la Ministerul Educaţiei, Culturii si Cercetării. În cadrul ședinței de ieri, 10 octombrie 2018, Cabinetul de miniștri a aprobat Regulamentul privind modul de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale la importul obiectelor de cult şi a Listei beneficiarilor de facilităţi fiscale şi vamale la importul acestora.

Potrivit art.11 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuarea Lege)

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(5) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare Lege), baza impozabilă pentru mărfurile importate indicate în anexa nr.8 din Legea menționată, constituie valoarea facturată a acestora (valoarea din invoice).

În conformitate cu art.123 alin.(51) din Codul fiscal, articolele din tutun

Multe companii apelează la externalizarea unor procese tehnologice, cu scopul eficientizării timpului procesului de producție, al optimizării costurilor și, nu în ultimul rând, al obținerii beneficiilor economice. Prin externalizarea serviciilor se pot obține nu doar beneficii economice, dar și servicii mai calificate, cost competitiv într-un timp rezonabil, eliberarea capacităților de producție etc.

Compania din ZEL beneficiază de import servicii — consultanță juridică furnizată de către persoana juridică din România. Apare în aceste circumstanțe obligația achitării TVA la importul de servicii, de prezentare a declarației TVA? Și dacă furnizorul nu prezintă certificatul de rezidență, apare obligația de reținere a impozitului la sursa de plata de 12%?

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

În conformitate cu HG nr.246, anexa 3, Serviciul vamal (SV) acordă scutirea de accize la vămuirea mărfurilor importate de către beneficiari, inclusiv de către intermediari selectați în urma licitației, destinate realizării proiectelor de asistenta tehnică sau investițională. Care este modalitatea de acordare a scutirii de accize a companiei ce se ocupa de import, comerț cu ridicata și amănuntul a produselor petroliere, care livrează aceste produse unei instituții, ce face parte din proiect de asistenta tehnica?

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce prevede modificarea termenului de exploatare al unor autovehicule permise pentru introducerea în Republica Moldova. Astfel, autorul inițiativei propune ca, în cazul interzicerii plasării sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală zonă liberă a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia tarifară 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, să fie stabilit alt termen de exploatare – 10 ani.

Compania noastra este importator de produse lactate, care se importa in ambalaj din material plastic. In perioadele anterioare, in Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XII din 25.02.1998, era specifict ca pentru produsele lactate, taxa nu se percepe, iar in redactia actuala, nu este specificat. Incepind cu 2017, compania trebuie sa achite taxa pentru poluarea mediului?

Organele vamale ar putea înregistra, la importul în țara noastră, datele odometrului mijloacelor de transport, inclusiv aspectul exterior al acestora. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede completarea Codului vamal și a Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege este elaborat în vederea asigurării accesului subiecților la mijloace de transport sigure și calitative, precum și la diminuarea cazurilor de fraudare a datelor odometrului.

Vinul Cabernet Sauvignon Reserve 2012 produs de Castel Mimi a fost apreciat cu dublă medalie de aur la Sakura2017, cel mai mare concurs internațional de vinuri din Japonia.

Republica Moldova va semna un acord de comerț liber cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. O înțelegere de principiu a fost agreată la întrevederea președintelui Parlamentului Andrian Candu cu ministrul de stat pentru afaceri externe, Sir Alan Duncan.

Potrivit art. 4 alin. (5) din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII/1997, operaţiunile de import-export efectuate de către agenții economici aflați pe teritoriul RM care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar se scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în modul aprobat de Guvern.

Mărfurile, utilajele, echipamentele, mobilierul, lucrările și serviciile destinate reparației clădirii Parlamentului vor fi importate cu aplicarea scutirii de TVA și vor fi livrate pe teritoriul țării cu aplicarea TVA la cota zero. Un proiect de lege ce prevede modificarea Legii cu privire la tariful vamal și a Legii pentru punerea în aplicare a Titlului III din Codul fiscal a fost discutat în ședința Comisiei economie, buget și finanțe și propus spre a fi prezentat în plenul Parlamentului în două lecturi.

Agenții economici vor putea importa nămol roșu (reziduu de bauxtină) și zgura de furnal. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificări la Legea privind deșeurile. Acestea prevăd completarea tabelului nr. 7 din Lege, ce conține lista materiei primă secundară pasibilă importului cu cele 2 poziții menționate. Potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat ca urmare a adresării conducerii SA „Combinatul de ciment din Râbnița” către comisia parlamentară mediu și dezvoltare regională, care s-a confruntat cu problema lipsei nămolului roșu și a zgurii de furnal pe teritoriul RM – deșeuri destinate utilizării în calitate de materie primă secundară în industria de producere a cimentului.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

La importul mărfurilor și livrarea serviciilor pentru construcţia Centrului cultural-educaţional în mun. Ceadâr-Lunga din UTA Găgăuzia se vor aplica facilități. În Monitorul Oficial din 26 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind scutirea de taxa vamală, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale şi de TVA fără drept de deducere a mărfurilor şi serviciilor importate şi livrate pentru construcţia Centrului cultural educaţional în mun. Ceadâr-Lunga, UTA Găgăuzia.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.