Cine are competenţe de a determina dacă obiectele respective se atribuie sau nu la categoria unităţilor de comerţ şi sau de prestare a serviciilor de deservire socială? Are obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru acest spaţiu?

Direcţia generală conformare fiscală prezintă informaţia cu privire la cazurile specifice (neordinare) de încălcare a legislaţiei fiscale identificate în cadrul controalelor fiscale, efectuate de către IFS teritoriale şi Direcţia generală a marilor contribuabili pentru semestrul II al anului 2013. 1.Cazuri specifice din domeniul alimentaţiei publice

Dacă e să ne referim, în general, la aprecierea obligaţiilor aferente T.V.A., din start trebuie de menţionat că, partea socială, potrivit Legii privind societăţile cu răspundere limitată nr. 135 din 14.06.2007 (Monitorul Oficial nr. 127-130/548 din 17.08.2007), reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. Partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu T.V.A. îl constituie livrarea mărfurilor şi serviciilor de către subiecţii impunerii, care reprezintă rezultatul activităţii de întreprinzător în Republica Moldova.

În conformitate cu art. 97 alin. (1) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.). Totodată, prevederile alin. (4) ale articolului menţionat din Codul fiscal, stabilesc că, valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît consumurile pentru producerea lor sau decît preţul de procurare al mărfurilor livrate, sau decît valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform art. 100, sau decît preţul de cost al serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şi serviciile abilitate cu astfel de funcţii.

Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012) care a intrat în vigoare la 13.01.2012 şi a întruchipat în sine politica fiscală pentru anul 2012, au fost operate unele modificări esenţiale la legislaţia fiscală. După data menţionată au fost publicate cîteva acte legislative prin care au fost efectuate unele modificări în Codul fiscal.

Cu privire la regimurile fiscale şi vamale la introducerea/scoaterea mărfurilor în/din zona liberă Prin prezenta, Ministerul Finanţelor aduce spre cunoştinţă unele aspecte privind aplicarea uniformă a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 951 din 16.12.2011 cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, în partea ce ţine de optimizarea procesului de administrare fiscală şi vamală, asigurării mecanismului de aplicare integrală a legislaţiei fiscale şi vamale, incasării plăţilor vamale şi calculării impozitelor aferente operaţiunilor de întroducere/scoatere a mărfurilor în/din zona liberă.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţii economice externe (în continuarea Lege), agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate

Reprezintă oare comercializarea cotei părți din capitalul social livrare impozabilă şi urmează ca aceasta să se înregistreze în calitate de plătitor al T.V.A. în cazul în care cota parte a fost comercializată la o valoare mai mare de 600 000 lei? Altfel spus, o astfel de tranzacție cade sub incidența prevederilor art. 112 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 112 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art. 51, instituţiilor medico-sanitare publice și private, specificate la art. 511, și deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. Subiectul este obligat să înștiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, și să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depășirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depășirea. Astfel, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor al T.V.A. se iau în consideraţie livrările de mărfuri, servicii cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A.

Conform clauzelor contractuale, livrarea mărfurilor se realizează pe partide, în corespundere cu graficul şi volumul necesar pentru fiecare perioadă, cu acordul părţilor. Datele de livrare sunt determinate,şi, prin urmare şi cursul la euro la data livrării este diferit. Rugăm să ne explicaţi dacă entitatea trebuie să emită facturi fiscale pentru fiecare livrare, în lei convertită la cursul euro la ziua de livrare? Legislaţia civilă în vigoare permite părţilor contractelor civile să stabilească valoarea (retribuţia, preţul) contractului în valută străină sau unităţi convenţionale. Totodată, art. 21 alin. (1) din Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21 martie 2008, stabileşte că pe teritoriul Republicii Moldova plăţile şi transferurile între rezidenţi se efectuează în monedă naţională, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2) al articolului nominalizat.

… desfăşoară activitate de comerţ din autovehicul, fără achitarea în buget a taxei pentru patentă pentru perioada următoare de valabilitate a patentei? A procedat corect organul de control care a emis decizia de încetare a valabilităţii patentei? Dacă este corect, atunci ce acţiuni poate să întreprindă titularul patentei vizavi de marfa rămasă în stoc, care este însoţită de documente de provenienţă?

Ţinînd cont că la momentul procurării T.V.A. a fost achitată şi trecuă în cont, care vor fi urmările în cazul comercializării ca deşeuri a mărfurilor (ceea ce presupune o valoare mai mică decît costul de procurare)? Potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi conform art. 112, li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Excluderea T.V.A., anterior trecute în cont se realizează doar în cazurile expres prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul fiscal, adică:

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Avînd în vedere acest fapt, apare magazinul on-line obiect al impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestare a serviciilor sociale, în condiţiile în care agentul economic care desfăşoară activitate de comerţ nu dispune de spaţiu comercial pe suprafaţa căruia s-ar desfăşura această activitate? Menţionăm că marfa se remite de către agentul economic la adresa de domiciliu al cumpărătorului, fără ca acesta să aibă acces la spaţiul în care sunt depozitate mărfurile respective. Mai mult ca atît, cecul se eliberează de către angajaţii agentului economic la transmiterea mărfii către cumpărător.

Dle Vicol, aţi comunicat la primul briefing susţinut, că printre cele trei priorităţi ale Dvs în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este îmbunătăţirea activităţii Serviciului Fiscal. Ce acţiuni planificaţi în acest sens, respectiv, pe intern și care va fi impactul lor asupra contribuabililor? Accentul în mod prioritar va fi pus pe factorul uman. Sunt multe teorii internaţionale care fac referire la importanţa care-i revine intr-un proces factorului uman. Ideea este că fiecare persoană într-o funcţie, indiferent care ar fi aceasta, are o perioada de manifestare care de obicei durează de la 3 la 5 ani, respectiv aceasta este formată din perioada de studiu, atunci când persoana e curioasă și vrea să cunoască lucruri noi, apoi urmează perioada de implementare a cunoștinţelor cu obţinerea rezultatelor așteptate, respectiv urmează ultima perioadă care poate fi calificată ca fiind cea mai vulnerabilă reiesind din faptul că persoana are senzaţia obținerii rezultatelor mari fără a depune careva eforturi speciale deoarece în conștiinţa acesteia este autoevaluarea greșită că ar cunoaște totul.

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în rezultatul multiplelor verificări efectuate la deţinătorii patentei de întreprinzător, a constatat că aceştia activează fără a avea documente de provenienţă a mărfurilor, în cazul comerţului cu amănuntul. Conform art. 1 alin. (1) al Legii nr. 93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare Lege), patenta de întreprinzător (în continuare patentă), este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Art. 117 alin. (2) din Codul fiscal, stabileşte expres elementele obligatorii care urmează a fi indicate în factura fiscală.

În conformitate cu art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii sînt obligaţi să prezinte declaraţia privind achitarea accizelor cel tîrziu în ultima zi a lunii, care succedă luna în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcția marilor contribuabili Cu privire la procedura de restituire a T.V.A. aferente investiţiilor (cheltuielilor) capitale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în legătură cu modificările și completările Codului fiscal operate prin Legea „Pentru modificarea și completarea unor acte legislative” nr. 267 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012), aduce la cunoștinţa IFS teritoriale și Direcţiei marilor contribuabili (în continuare – DMC) modalitatea de restituire a taxei pe valoarea adăugată aferentă investiţiilor (cheltuielilor) capitale. În conformitate cu prevederile punctului 18) al art. 93 din Codul fiscal în redacţia legii menţionate, investiţiile (cheltuielile) capitale reprezintă cheltuieli efectuate de către agenţii economici în legătură cu procurarea și/sau crearea activelor pe termen lung, cu destinaţie productivă, care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii activelor pe termen lung. La active pe termen lung cu destinaţie productivă se atribuie activele a căror uzură se raportează la costul produselor fabricate (servicii, lucrări prestate).