Circa 300 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, instituțiilor de suport în afaceri și de protecție a mediului, precum și ai Delegației UE în Moldova, ai Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au participat la o conferință internațională online, în cadrul căreia în Republica Moldova a fost lansat Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor. Programul „Eco IMM” a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și este implementat de ODIMM în coordonare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. Implementarea acțiunilor Programului sunt finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova și susținute prin intermediul Proiectului EU4Environment, finanțat de Uniunea Europeană.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

1. (29.1.3.5.9) Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar? 2. (29.1.3.5.8) Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?

La 15 august curent intră în vigoare alin. 5 art. 25 din Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, prin care se interzice expunerea vizibilă în spațiile publice a produselor din tutun și a produselor conexe, acestea urmând a fi plasate în boxe speciale închise.   Legea mai prevede că lista produselor din tutun şi a produselor conexe disponibile pentru comercializare cu indicarea prețurilor acestora, imprimată pe hârtie albă cu caractere negre, se va prezenta de către vânzător la solicitarea cumpărătorilor adulți.

În Monitorul Oficial din 20 iunie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16 iunie 2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.  În circumstanțele excepționale create de pandemia COVID-19, contribuabilii, indiferent de mărime, se confruntă cu o lipsă severă de lichiditate și, în acest caz, au dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de plată. Pentru reducerea impactului negativ asupra fluxurilor de numerar, lista măsurilor instituite de către autorități în vederea sprijinirii activității de întreprinzător a fost suplinită cu un nou mecanism de susţinere – Programul de rambursare a TVA.  

1. (29.1.3.5.19) Care este modul de deducere a costurilor de reparaţie a bunurilor utilizate în activitatea de întreprinzător în baza contractului de comodat? 2. (29.1.3.5.16) Se permite la deducere în scopuri fiscale amortizarea mijlocului fix procurat de către producătorul agricol în cazul în care ulterior acesta a obținut subvenție pentru compensarea (integrală sau parțială) a cheltuielilor ce țin de procurarea acestuia?

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

Subiecți al subvenției pentru crearea locurilor de muncă vor deveni persoanele fizice care prestează o muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă, prevede proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1145/2017 (în continuare – proiect), prin care a fost aprobat Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă.   Necesitatea operării modificărilor este condiționată de analiza informației prezentată de Ministerul Finanțelor privind mersul implementării mecanismului de subvenționare în perioada 2018- 2019, fiind constatat că la el au aplicat nouă agenți economici (sau 0,19% din numărul întreprinderilor din industria prelucrătoare), dintre care doar o singură companie a reușit să îndeplinească criteriile de eligibilitate1.

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Conform punctului 11 subpunctul 5) și punctului 13 subpunctul 4) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul MF nr.118 din 28 august 2017 (în redacția Ordinului MF nr.170 din 16.12.2019, Monitorul Oficial nr.380-387 (7303-7310) din 20 decembrie 2019), în cazul tranzacţiilor efectuate în cadrul achiziţiilor publice reglementate prin Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice şi Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr.665 din 27.05.2016 «Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de valoare mică», în rîndul 4 „Documente anexate” se va indica obligatoriu numărul şi data contractului achiziţiilor publice.

(Continuare. Partea I – nr. 5 (60), 2020)   4. Contabilitatea costurilor privind reconstrucția plantației viticole pe rod   Reconstrucția plantației viticole pe rod prevede realtoirea, reformarea butucilor și modificarea densității acesteia. În acest compartiment se examinează realtoirea și reformarea butucilor aflați în exploatare.

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 iunie 2020 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 74 din 15.06.2020 cu privire la aprobarea Recomandărilor metodice privind implementarea modificărilor la Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.48/2019. În temeiul art.8 alin.(1) lit.b) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22) şi întru asigurarea metodologică a entităților în contextul implementării modificărilor la Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr.48/2019, ORDON:

În contextul crizei actuale cauzate de pandemia de COVID-19, unele companii și-au sistat activitatea pe perioada stării de urgență sau a stării de urgență în sănătate publică, iar dificultățile financiare au dus la instituirea șomajului tehnic sau a staționării în conformitate cu prevederile art. 80 și 801 ale Codului muncii.   În cazul șomajului tehnic, salariații pot beneficia de o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 50% din salariul de bază, cu excepția cazului în care șomajul a intervenit prin acordul părților și contractul a fost suspendat.  

 Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă:

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Întreprinderea desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul. Aceasta înregistrează procurări de mărfuri ce sunt scutite de TVA fără drept de deducere și anume mărfuri de la pozițiile tarifare 040229110, 190110000, precum şi produs alimentare pentru copii de la poziţiile tarifare 160210001, 200510001, 200710101, 200710911, 200710991. Suma livrărilor acestor mărfuri se reflectă în boxa 6 a Declarației privind TVA. Urmează oare a fi calculată prorata TVA lunar sau la sfârșitul anului?