Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul

Standardul Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 17 „Contracte de asigurare” deja de câțiva ani este un subiect de discuție în mediul de afaceri, cu precădere în domeniul asigurărilor, în cadrul Ministerului Finanțelor, în calitate de organ de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în sectorul corporativ, dar și pentru Comisia Națională a Pieței Financiare (în continuare - CNPF), ca organ de supraveghere a domeniului asigurărilor.

Persoanele fizice vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) a inițiat consultări publice referitoare la crearea unei platforme electronice pentru investitorii în instrumente financiare. Platforma va permite efectuarea on-line a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare, comunică Banca Națională a Moldovei.   Conceptul platformei a fost elaborat în cadrul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și se înscrie în șirul de măsuri sprijinite de FSTA pentru dezvoltarea pieței financiare din țara noastră.

Astăzi, 16 noiembrie, a fost lansată platforma de instruire la distanță pentru  comunitatea de afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului www.academy.chamber.md. Platforma a fost dezvoltată la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) cu asistența financiară a Suediei și Marii Britanii în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), implementat de PNUD.

Creditarea responsabilă este definită drept activitatea de creditare în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, nu își asumă un risc excesiv de credit, nu permite debitorului să își asume obligații financiare excesive și nu contribuie la acumularea excesivă a gradului de îndatorare a debitorilor.   Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat Regulamentul privind cerințele de creditare responsabilă aplicate de organizațiile de creditare nebancară (OCN), ce are ca scop stabilirea față de OCN înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate, a cerințelor de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori.  

În Monitorul Oficial din 12 februarie curent a fost publicat Ordinul Camerei de Stat pentru Supravegherea Mărcii nr. 2-A din 4 februarie 2021 cu privire la aprobarea Modului de recepționare a articolelor din metale prețioase și pietre prețioase. Prevederile acestuia se aplică persoanelor licențiate în domeniu și persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător.   Articolele din metale preţioase şi pietre preţioase se predau pentru probare, marcare, diagnosticare, evaluare și analiză chimică în baza cererii, la care se anexează, în mod obligatoriu, documentele ce atestă provenienţa metalelor prețioase, articolelor din metale prețioase și pietre prețioase predate.

Comisia Națională a Pieței Financiare a emis Ordonanța nr. 39/5-O, care a intrat în vigoare la 6 iulie 2021 și prevede dispunerea controlului privind respectarea cerințelor prudențiale, în speță în materie de adecvare la capital și proveniența resurselor financiare atrase de către entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancare autorizate.     Astfel, organizațiile de creditare nebancară  înregistrate în Registrul OCN autorizate vor prezenta, până la data de 15 iulie 2021, la adresa electronică ruslan.balan@cnpf.md și pe suport de hârtie, informația privind sursele atrase (împrumuturi/credite/investiții)

Dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS) este un obiectiv strategic pe termen lung al Ministerului Finanțelor, prevăzut anual în Programul de management al datoriei de stat pe termen mediu. Una din acțiunile Ministerului, pe termen mediu, în scopul realizării acestui obiectiv este extinderea maturității portofoliului de valori mobiliare de stat emise pe piața internă.

Conform art.18 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, entitatea are obligaţia de a ţine contabilitatea şi de a întocmi situaţiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.b). Modul de contabilizare a stocurilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare este stabilit în SCN „Stocuri”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013, cu modificările ulterioare.  

Un parc de dezmembrări auto de pe teritoriul municipiului Chișinău a fost supus controlului de către ofițerii echipelor mobile ale Serviciului Vamal, în rezultatul verificării fiind identificate 11 mijloace de transport cu numere străine, care au fost declarate prin acțiune la introducerea în țară și, conform legii, urmau a fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova după expirarea termenului de 180 de zile.   Contrar prevederilor legale, proprietarii automobilelor înmatriculate în alte state vindeau mijloacele de transport pentru a fi dezmembrate, fără a le vămui pe teritoriul Republicii Moldova.

Persoanele fizice (care nu dispun de licență pentru desfășurarea activității cu metale prețioase și pietre prețioase) vor putea realiza, anual, în baza chitanțelor de achiziție, până la 5 articole din metale prețioase.   Suplinirea Regulilor de achiziţionare de la populaţie a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase ce se conţin în articole şi resturi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 769/1995 va asigura securitatea consumatorilor şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, precum și amendarea actelor normative ce ţin de supravegherea marcării de stat, consideră autorii proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului.

Peste 50 de proiecte de asistență externă care cad sub incidența tratatelor internaționale, la care țara noastră este parte și vor derula pe teritoriul Republicii Moldova, vor beneficia de aplicarea facilităților fiscale și vamale aferente realizării acestora, avându-se în vedere aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale și pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi de aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora.   În Monitorul Oficial din 4 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 72 din 26 mai 2021 privind modificarea și completarea HG 246/2010.

Mărimea sprijinului financiar acordat producătorului agricol în cadrul unui an de subvenționare, cumulativ pe toate măsurile de sprijin, nu poate depăși suma de cinci mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători valoarea se majorează cu 50% din valoarea subvenției autorizate. Anterior, mărimea suportului nu depășea trei mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători – 4,5 mil. lei. În Monitorul Oficial din 3 mai 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea Hotărârii nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Cuantumul maxim al subvenției se va stabili ținând cont de primele de asigurare calculate conform tarifelor prevăzute în condițiile speciale de asigurare

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).

La 1 octombrie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 248/2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetăţenii Republicii Moldova care revin cu traiul în RM. În ședința din 5 octombrie curent, Guvernul a aprobat Hotărârea nr.690, fiind aprobată lista obiectelor de uz personal ce vor fi premise pentru introducere în RM cu regim facilitar, iar prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 312-O din 28 septembrie 2022 a fost aprobat Regulamentul privind modul de acordare a scutirii de la plata drepturilor de import persoanelor fizice care revin cu traiul în RM (în continuare – Regulament), principalele aspecte ale căruia sunt prezentate în continuare.

Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) publicat de Banca Națională a Moldovei denotă că, la finele trimestrului IV al anului 2020, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a înregistrat o creștere cu circa 14,0% față de trimestrul IV al anului 2019, fiind mai pronunțată comparativ cu trimestrul III 2020 și comparativ cu perioada similară a anului precedent.   Prețul de ofertă la bunurile imobile noi, prezentate pe piața primară, a crescut cu 17,3% față de perioada de referință, iar la bunurile imobile rezidențiale din cadrul pieței secundare – cu 11,8 la sută față de perioada de referință.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

 În conformitate cu prevederile art. 31 alin. (4) din Codul fiscal, organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi neachitarea dobânzilor aferente şi acoperirii creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar în limita provizioanelor calculate conform regulamentelor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.