Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate poate fi respinsă de Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit de Guvernul RM, anterior această atribuție aparținând Ministerului Finanţelor. În MO din 30 noiembrie 2018 a fost publicată Legea nr.229 din 1 noiembrie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative, art.I a căreia prevede introducerea modificărilor și completărilor în Codul fiscal (CF). Astfel, Codul este completat cu prevederea că în cadrul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este instituit Colegiul Serviciului Fiscal de Stat, de competența căruia ține emiterea soluției fiscale individuale anticipate.

Noțiunile „Platts” (cotația pentru produsul petrolier principal, în conformitate cu European Marketscan, recalculată în monedă națională) și „marjă comercială specifică” (suma dintre profit și cheltuielile aferente activității de import și de comercializare a produselor petroliere principale (inclusiv costurile de transportare și de asigurare a produselor petroliere pe teritoriul altor țări, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale și plata pentru emisiile de poluanți), calculată la 1 litru de produs petrolier) vor fi excluși din Legea privind piața produselor petroliere. În Monitorul Oficial din 12 decembrie curent a fost publicată legea ce conține modificări la o serie de acte legislative. Documentul prevede și modificarea art. 4 din Legea nr. 461, ce se referă la formarea prețurilor acestora.

Ministerul Finanţelor comunică că, în temeiul prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 (cu modificările și completările ulterioare) și Legii nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanțele publice locale (cu modificările și completările ulterioare), a elaborat Particularitățile privind elaborarea de către autoritățile administrației publice locale a proiectelor de buget pentru anul 2019 și a estimărilor pentru anii 2020-2021, care a fost remisă APL prin circulara nr.06/2-07 din 08 septembrie 2018.

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,În cazul transferării sumelor la contul creditorului, creanţa se consideră stinsă din momentul în care suma datorată este înscrisă în contul creditorului” din art. 41 alin. (3) din Codul de executare (CE), ridicată de către autorul sesizării în dosarul nr. 2-4479/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani. Prin încheierile executorului judecătoresc s-a dispus intentarea procedurii de executare în baza titlului executoriu, emis de Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, privind încasarea de la Compania de asigurări ,,Z” (CA „Z”) în beneficiul cetățeanului ,,X” şi BC ,,Banca comercială” SA a despăgubirii de asigurare în mărime de 311096 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 97428,40 lei şi a penalităţii în mărime de 55997,28 lei (în total, 464521,68 lei),

Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Ministerul Finanţelor comunică că, din 1 octombrie 2018, organizațiile non-profit, autoritățile publice locale, alte structuri/instituții ce se conduc de legislația/ dreptul public, după caz, pot înainta cereri pentru finanțarea propunerilor de proiecte în cadrul Programului Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2014 – 2020. Propunerile trebuie să fie aliniate la obiectivele, prioritățile și rezultatele scontate ale Programului. Suma fondurilor Instrumentului European de Vecinătate (ENI), disponibile pentru cel de-al II Apel de propuneri, este de circa 24,5 mil. euro (grant).

Ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, a dezmințit informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma reformei salarizării unele categorii de bugetari vor avea salarii mai mici decât în prezent. El a precizat că această lege stabilește o nouă grilă a salarizării, care reduce discrepanța între salariul cel mai mic și cel mai mare de la 33 unități la 15. Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă, vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensații, astfel încât veniturile lor să fie aceleași ca în prezent. În același timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii, vor avea un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).

În ședința din 12 septembrie a Guvernului a fost prezentat Raportul semianual Raportul semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2018. Datele din Raport indică creșterea, în semestrul I al anului 2018, a investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, creșterea veniturilor și cheltuielilor publice, etc.

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat în ședința de ieri, 7 noiembrie, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de înregistrare și evaluare financiară. Potrivit șefului direcției politici fiscale și vamale al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, Acordul de finanțare în sumă de circa 30,1 mil. euro are ca obiectiv îmbunătățirea calității și transparenței sistemului de administrare a terenurilor și de evaluare a proprietății.

Creșterea globală pentru 2015 este estimată la 3,1 la sută, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în 2014, și 0,2 puncte procentuale sub prognozele din iulie 2015 publicate în World Economic Outlook (WEO), un raport realizat de Fondul Monetar Internațional. Potrivit datelor din Raport, Moldova va înregistra o scădere economică de 1 la sută în 2015 după o rată de creștere a PIB-ului de 4,6 la sută în 2014. Pentru anul 2016, experții Fondului Monetar Internațional estimează o creștere de 1,5 la sută a PIB-ului real al Republicii Moldova.

În țara noastră va fi implementat un proiect ce are drept scop consolidarea statutului de drept și responsabilizarea instituțiilor, sporirea securității drepturilor de proprietate și asigurarea echității și corectitudinii în ceea ce privește sistemul de impozitare a proprietății. În ședința de ieri, 10 octombrie, a Guvernului a fost aprobat proiectul de lege privind ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de înregistrare și evaluare funciară.

Entitatea X a contractat în anul 2014 de la un nerezident un împrumut în valută pe termen de 3 ani cu o dobândă de 3%. Ulterior, în anul 2017, din cauza că entitatea nu dispunea de mijloace financiare suficiente pentru a rambursa împrumutul, a fost încheiat un contract adițional prin care a prelungit termenul de scadență cu 2 ani cu condiția că rata dobânzii va fi deja de 6%. Va avea dreptul entitatea să atribuie la deducere cheltuielile aferente dobânzilorpentru împrumutul contractat? Cum urmează a fi reflectate acestea în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?

Ministerul Finanţelor a publicat Informaţia privind datoria de stat internă în anul 2018, conform căreia de la începutul anului curent aceasta s-a majorat cu 568,0 mil. lei şi a atins la situaţia din 30 septembrie 2018 volumul de circa 23,15 mld. lei. Creşterea s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piaţa primară. Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2018, datoria pe valori mobiliare de stat emise pe piața primară s-a majorat până la peste 7,79 mld. lei, cu 560 mil. lei mai mult decât la sfârșitul lunii decembrie 2017. Ponderea lor reprezintă 33,7% din totalul datoriei interne.

Ce impozite se reţin şi se calculează la acordarea de către angajator a unui împrumut angajatului? Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate, la expirarea termenului pentru care i-au fost date, după cum prevede art. 867 din Codul civil. În cazul când angajatorul acordă salariatului un împrumut, suma dobânzii pentru acest îmrumut se consideră facilitate acordată de angajator.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

Potrivi Biroului Național de Statistică, în trimestru III 2017 populația economic activă a constituit 1308,7 mii persoane, fiind în descreștere cu 2,1% față de trimestrul III 2016.