La 25 mai 2018, o persoană fizică a contestat în instanța de judecată, în calitate de debitor al procedurii de executare, mai multe acte ale executorului judecătoresc, prin care au fost aplicate măsuri de asigurare a executării, inclusiv sechestre pe bunurile debitorului. Acesta a susținut, că actele contestate au fost emise în noiembrie 2016, însă i-au fost aduse la cunoștință în luna mai 2018. Respectiv, debitorul a solicitat repunerea în termen pentru contestarea actelor executorului judecătoresc.

Potrivit art. 369 alin. (2) din Codul civil, pentru actele de dispoziţie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași. Prevederile alin.(3) din același articol, admit posibilitatea încheierii actului juridic de dispoziție de unul dintre coproprietarii devălmași, cu condiția respectării prevederilor legislației în vigoare.

În conformitate cu Legea nr. 169 din 26 iulie 2018 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2018, Legea nr. 131/2015 transpune parțial Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 94/65 din 28 martie 2014, cu modificările operate prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

În luna noiembrie 2015, între persoana fizică E. în calitate de vânzător, „Z. ” LTD în calitate de cumpărător și SRL „R.G.” în calitate de intermediar, a fost încheiat un antecontract de vânzare–cumpărare, asigurat prin arvună în sumă de 1000 de euro. Părțile s-au obligat pe viitor să încheie un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul X, în condițiile și modul stabilite de antecontractul menţionat. Totodată, conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare enunțat, a fost stabilit că, în cazul neexecutării acestui contract de către cumpărător, suma arvunei nu se va restitui acestuia și va rămâne la vânzător ca penalitate în mărimea arvunei. În caz de neexecutare a acestui contract de către vânzător, acesta era obligat să restituie cumpărătorului în termen de 3 zile suma arvunei în mărime dublă.

Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Cota taxei de declararea voluntară a mijloacelor bănești achitată la bugetul de stat de către subiectul declarării voluntare se majorează de la 3% la la 6% din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar. În Monitorul Oficial de astăzi, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea cu privire la modificarea Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

La 1 iunie 2018 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 505 din 30 mai 2018 cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului, prin care au fost operate modificări inclusiv asupra modului de restituire a taxei pe valoarea adăugată.   Astăzi prezentăm unele aspecte ce vizează subiecţii impozabili cu TVA care efectuează investiţii capitale în conformitate cu prevederile art.1011 alin.(1) şi alin.(1¹) din Codul fiscal şi deţin dreptul la restituirea sumei TVA, cu respectarea condiţiilor stipulate în alin.(2) din articolul menţionat.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

P.P. “Monitorul Fiscal FISC.md” aminteşte că se apropie termenul limită stabilit pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare cu reducere de 15%. Acesta expiră la 30 iunie, însă, dat fiind faptul că data indicată în acest an este zi de odihnă, data limită este transferată pentru 2 iulie inclusiv. În același timp, dacă contribuabilii nu vor profita de acest drept, impozitul pe bunurile imobiliare și/sau impozitul funciar urmează a fi achitat în părți egale nu mai târziu de 15 august și 15 octombrie.

Publicaţia Periodică “Monitorul fiscal Fisc.md” vine cu ştire bună pentru cei ce încă nu au reuşit să procure un Cod fiscal actualizat pentru anul 2017, însoţit de Legile pentru punerea în aplicare a Titlurilor acestuia. Acum în librăria Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM), blocul A, situat pe str. Bănulescu-Bodoni,61, mun. Chişinău, Codul fiscal poate fi procurat la preţul redacţiei — doar 180 lei. La preţul promotional de 155 lei pot fi procurate şi revistele publicaţiei. De asemenea comunicăm că numerele noi ale revistei, care vor apărea pe parcursul anului 2017, vor fi puse în vânzare la librăria ASEM.

Conform art.93 pct.16) din Codul fiscal, factură fiscală reprezintă formular tipizat de document primar cu regim special, pe suport de hîrtie sau în formă electronică, prezentat cumpărătorului (beneficiarului) la livrare de mărfuri, servicii. Totodată, corectări în documentele primare care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor, conform art. 19 alin.(3) al Legii contabilităţii nr.l13-XVI din 27.04.2007, nu se admit. Astfel, ținînd cont de faptul că, în baza prevederilor menţionate, în factura fiscală corectări nu se admit.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

În cadrul verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioadele 2016–2017 la entitatea „A” S.R.L. s-a stabilit că aceasta a prezentat declaraţia VEN12 pentru anul 2016 la data de 15.04.2017. Ce sancţiuni vor fi aplicate în cazul respectiv entităţii, inclusiv persoanelor cu funcţii de răspundere, pentru prezentarea tardivă a declaraţiei privind impozitul pe venit, ţinând cont şi de termenul de prescripţie?

A fost efectuată achitarea prin intermediul terminalului POS a sumei de 50 lei, dar nu s-a eliberat bon fiscal pe MCC la suma de 50 de lei în aceeași zi. Cum se procedează în cazul dat? Avem dreptul în ziua următoare să trecem acești 50 de lei pe MCC? Și ce amenzi, penalități vor fi aplicate în acest caz?

Cheltuielile agenților economici se permit spre deducere în cazul în care acesta va confirma documentar că cheltuielile respective au fost efectuate în cadrul activității de întreprinzător și corespund prevederilor expuse la art. 24 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 26 din anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Conform prevederilor art.15 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, impozitul unic se calculează lunar prin aplicarea cotei de 7% asupra venitului din vânzări, înregistrat lunar în evidența contabilă, dar nu mai puțin de suma minimă — care se va determina pentru fiecare angajat și va constitui 30% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul la care se referă perioada fiscală.

Сompania a primit factura invoice în suma de 5 000 euro. Cum se reflectă aceasta factura în darea de seama TVA?

I.Norme de reglementare La data de 18 aprilie 2019, de către Ministrul Finanțelor, a fost semnat Ordinul nr.65 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii” și a Dispozițiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii”. Conform pct.4 al Ordinului menționat, Avizul de însoțire a mărfii va putea fi utilizat din data de 1 mai 2019.

Art.128 din Codul de procedură penală (Cod) reglementează procedura efectuării percheziției sau ridicării de obiecte şi documente. Conform prevederilor alin.(2) din art.128 al Codului, în baza ordonanței de efectuare a percheziției sau a ridicării de obiecte şi documente cu autorizația judecătorului de instrucție, persoana care efectuează urmărirea penală este în drept să intre în domiciliu sau în alte încăperi.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 302 din 30 noiembrie 2018, prin care sunt operate, inclusiv, modificări la Codul fiscal (art.II), în speță art.21 alin. (4), prin care au fost exceptate de la normele respective donațiile filantropice și de sponsorizare menționate la art.36 alin.(2) din Codul fiscal (CF). Menționăm că, prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, aceste prevederile sunt puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2018.