În primele patru luni ale anului curent, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) au constituit 7840,3 mil. lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, acestea sunt mai mari cu 18,5%. Astfel, circa 54,6 % sau 4 280,8 mil. lei le-a revenit veniturilor proprii, iar transferurile primite de la bugetul de stat au constituit 3 559,5 mil. lei, fiind în creștere cu 36,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Partea de cheltuieli și active nefinanciare a fost executată în sumă de 7 472,9 mil. lei, cu 19,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018.

Proiectele de asistenţă tehnică au fost semnate între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Programele vor contribui la îmbunătățirea statisticii agricole și la promovarea produselor agroalimentare atât în țară, cât și peste hotare. „Proiectele semnate vor fi orientate pe două direcţii principale: prima prevede suport ministerului pentru a implementa politica de promovare a produselor agroalimentare şi alta, provocatoare pentru noi, constă în asistenţa oferită Biroului Naţional de Statistică în vederea îmbunătăţirii statisticilor agricole, unde MADRM va fi un beneficiar indirect”, a explicat ministrul de resort, Georgeta Mincu.

Cotele defalcărilor din impozitul pe venit plătit de persoanele fizice din sate și orașe, cu excepția orașelor de reședință de raion, ar putea crește de la 75% la 100%, iar cele repartizate pentru orașele de reședință și raioane – de la 20% la 50%. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea art.5 din Legea privind finanțele publice locale, ce reglementează repartizarea veniturilor între bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Funcționarul fiscal responsabil de monitorizare va analiza o serie de indicatori de activitate a contribuabilului, prevăzuți în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, elaborat și publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, funcționarul fiscal va lua în calcul creșterea sau descreșterea în comparație cu perioada similară a anului precedent a următorilor indicatori: • suma obligațiilor fiscale calculate • suma obligaţiilor fiscale achitate • cifra de afaceri

Prin Legea nr. 178 din 26.07.2018 cu privire la modificarea unor acte legislative (MO al RM nr. 309-320, din 17.08.2018) au fost efectuate modificări la Legea nr. 1466-XIII din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe. Obiectivele principale ale Legii nr.1466/1998 sunt protecția suveranității și asigurarea securității economice a tării, dezvoltarea economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe, asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe.

Codul fiscal este completat cu Titlul X ce va reglementa impozitarea contribuabililor cu statut de rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial din 4 august curent.

Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, desfăşurarea activităţilor de comerț conform poziţiilor 1.1 şi 1.2 din anexa la lege, se permite doar în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile art. 12 din Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010.

Necesitatea actualizării Legii privind culturile nucifere, îmbunătățirea politicii de subvenționare pentru susținerea producătorilor de nuci, crearea unei cooperative a producătorilor de nuc și alte culturi nucifere, dar și responsabilizarea producătorilor autohtoni de material săditor sunt doar o parte din subiectele discutate în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) la solicitarea producătorii și exportatorii de nuci din Moldova. Analizând sistemul de subvenționare, care la momentul actual ia în calcul suprafața plantației, nu și densitatea și soiurile sădite, aceștia s-au referit la costurile diferite chiar de la plantarea livezilor.

Importul seminţelor soiurilor de plante neînregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova va fi admis, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 68/2013 despre semințe, însă cu o notificare către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, transmisă cu cel puţin 10 zile lucrătoare până la import. În Monitorul Oficial din 31 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 257 din 29 mai 2019 pentru aprobarea modelelor de acte privind importul de semințe și abrogarea unei hotărâri de Guvern.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării este instituția responsabilă de implementarea priorității Studii: relevante pentru carieră din Strategia de Dezvoltare Regională Moldova 2020.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

În trimestrul I al anului 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6923,0 lei, înregistrând o creștere de 17,2% față de trimestrul I al anului 2018, comunică Biroul Național de Statistică. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu lunar a constituit în anul curent 6842,0 lei, în creștere cu 26,5% față de trimestrul I al anului precedent, iar în sectorul economic – 6954,3 lei, în creștere cu 13,9% în comparație cu trimestrul I din 2018. Conform datelor, în agricultură salariul mediu lunar a constituit 4241,1 lei, în creștere cu 14,2% față de aceiași perioadă din anul 2018. Totodată, în industrie salariul a fost de 6480,8 lei, mai mult cu 9,8% față de anul 2018, iar în construcții câștigul salarial mediu lunar a fost de 6558 lei, în creștere cu 17,2%

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în domeniul vizat. Astfel, pe parcursul lunilor ianuarie-iunie 2019 la Direcțiile de deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate au fost înregistrate 5 967 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Drept urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și a înregistrării contractelor de către Serviciul Fiscal de Stat, la buget au fost încasate venituri în sumă de 10,6 mil. lei, depășind veniturile încasate în perioada similară a anului precedent cu 2,9 mil. lei sau o creștere de 37,7%. Potrivit situației din 30 mai 2019, numărul contractelor de transmitere în locațiune valabile constituie 9367.

Comisia Națională a Pieței Financiare a propus spre consultare proiectul Regulamentului cu privire la auditul asiguratorilor (reasiguratorilor). Documentul reglementează cerințele față de entitatea de audit, efectuarea auditului extern, inclusiv celui al situațiilor financiare și în scop de supraveghere, documentarea și comunicarea dintre entitatea de audit, asigurător și CNPF, cerințele cu privire la rapoartele de audit, precum și atribuțiile, funcțiile și responsabilitățile comitetului de audit. Regulamentul prevede că activitatea asigurătorilor se supune unui audit anual efectuat de către o entitate ce corespunde cerințelor Legii privind auditul situațiilor financiare și a Legii cu privire la asigurări.

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Unificarea raportării financiare și statistice prin crearea unui Ghişeu unic – platformă ce va concentra rapoartele contribuabililor cu redirecţionarea informaţiei către entităţile utilizatoare ale acesteia, este mult aşteptată şi discutată în mediul de afaceri. În prima zi de punere în aplicare a platformei unice de raportare, am discutat cu managerul de proiect, Liviu Pojoga, din cadrul Întreprinderii de Stat „Fiscservinform”, despre unele aspecte tehnice ale procesului raportării financiare și statistice, precum și despre beneficiile utilizării acesteia.

În Monitorul Oficial, nr. 464-470 din 29 decembrie 2017 a fost publicată Legea nr.288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care sunt operate modificări și completări ale Codului fiscal.

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

În perioada 20 decembrie 2018 – 31 ianuarie 2019, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială ”Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P), grupurile de producători care își desfășoară activitatea în domeniul horticol sau zootehnic (colectarea și/sau procesarea mierii de albini și colectarea și/sau procesarea laptelui) pot solicita finanțare nerambursabilă de până la $350 mii pentru procurarea utilajului post-recoltă și echipamentului tehnologic. Pentru a beneficia de grant, grupurile de producători trebuie să fie constituite dincel puțin 5 membri cu activitate individuală de cel puțin 3 ani în sectorul horticol sau 1 an în sectorul zootehnic și să asigure co-finanțare de minimum 50% din valoarea costurilor eligibile.