Autorităţile de reglementare în sec­to­rul financiar trebuie să acorde o atenţie spo­rită sistemului bancar din umbră (sha­dow banking), care a ajuns la aproxi­ma­tiv 60.000 mld. dolari la nivel mon­dial, deoarece repre­zin­tă un risc pentru stabi­litatea financiară glo­bală, iar monito­ri­za­rea acestui sector este necorespunzătoare, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI). Sistemul bancar din umbră este alcătuit din companii de intermediere financiară im­pli­cate în activitatea de creditare, cum ar fi fon­durile de hedging (cu capital de risc) şi fon­durile de private equity (capital privat), prin intermediul unor instrumente finan­ciare complexe, dar care nu sunt supuse niciunei reglementări.

Prevederile pct. 134art. 4 din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al CF nr. 1417-XIII din 17.12.97,stabilesc condiții speciale în partea ce ține de livrările destinate realizării Acordului „Compact” dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus prognoza de creştere a economiei Moldovei pentru anul 2014 la 2,0 la sută, faţă de 3,5 la sută, cît anticipa anterior. Previziunile au fost revăzute după misiunea FMI care a purtat discuţii cu autorităţile Republicii Moldova în perioada 25 septembrie – 7 octombrie 2014 în contextul procesului de monitorizare post-program, informează MOLDPRES. “Anul viitor se anticipează o relansare a activităţii economice, totodată există riscuri sporite de încetinire a creşterii economice. După restabilirea puternică a activităţii economice în anul trecut, ritmul de creştere economică va încetini pînă la aproximativ 2 la sută în 2014, ca urmare a creşterii moderate a producţiei sectorului agricol, reducerii activităţii economice a partenerilor comerciali principali ai Moldovei şi impunerii restricţiilor la importul produselor moldoveneşti”, se spune într-un comunicat difuzat în după-amiaza zilei de astăzi de FMI.

Potrivit art. 8 din Legea fondului rutier în redacția în vigoare pînă la modificările operate prin Legea nr. 267 din 23.12.2011 „Controlul asupra virării integrale şi la timp a accizelor şi taxelor revine organelor Ministerului Finanțelor”. Totodată, ulterior modificărilor realizate prin această Lege „Controlul asupra virării integrale şi la timp a taxelor în fond revine organelor Ministerului Finanțelor. În cazul nerespectării modului de calculare, declarare şi/sau achitare a taxelor aferente fondului rutier, organele fiscale vor aplica măsurile de asigurare a stingerii, de răspundere şi de executare silită aferente obligațiilor fiscale conform Codului fiscal.” În acest context, solicităm explicații privind corectitudinea aplicării amenzilor fiscale pentru perioada de pînă/după modificările operate prin Legea nr. 267 din 23.11.2011, şi anume: amenzile fiscale prevăzute la art. 261 alin. (4) al Codului fiscal în cazul în care accizele şi taxele cu referință nu au fost declarate, dar au fost achitate în termen, şi art. 261 alin. (5) al Codului fiscal – în cazul în care taxele nu au fost declarate şi, corespunzător, nu au fost achitate. Se aplică sancțiuni fiscale în cazul taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise, prevăzută de Titlul IX al Codului fiscal?

În urma numeroaselor plângeri parvenite prin diverse surse de informare în masă cu privire la rețeaua fast-food ”Gustoșel”, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat s-a autosesizat și a demarat verificarea activității acesteia sub aspectele de conformare la prevederile legislației în vigoare. Menționăm faptul că agentul economic la acel moment desfășura activitate economică ilicită.

Astăzi, 31 iulie, Cancelaria de Stat, cu suportul Centrului de Guvernare Electronică și a Î.S Centrul de Telecomunicații Speciale a organizat Sesiunea de Informare “Prezentarea Platformei de e-Guvernare”.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Astăzi societatea globală evoluează prin rolul tot mai sporit acordat tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei. Aceste inovaţii au un impact decisiv în reformarea sistemului de administrare publică şi în Republica Moldova, tranzitînd societara spre una digitală bazată pe cunoştinţe.Serviciile electronice publice şi conceptul de „e-Guvernare” sunt elemente cheie şi în dezvoltarea SFS din RM.

Instituțiile medicale din Moldova nu vor mai trebui să țină registre și cartele medicale pe hârtie. Acestea vor fi înlocuite de tehnologiile informaționale moderne. Este vorba de aplicarea Sistemului Informațional Integrat în Sănătate (SIIS), care va permite gestionarea instituțiilor medicale în regim online, creat de Platforma E-Sănătate.MD, licențiată pentru elaborarea sistemelor de importanță statală. Mai exact, acesta vine să schimbe în totalitate instrumentele de lucru ale cadrelor medicale din Moldova în raport cu pacienții, precum și cu colegii de breaslă. La modul practic, aceasta înseamnă că orice programare, bilet de trimitere la doctorul specialist, examene medicale, teste de laborator, elaborarea rapoartelor sau statisticilor, etc. se va face în format electronic și va putea fi accesat în regim online.

Problema transparenței sistemului bancar este înrădăcinată în problemele fundamentale ale Republicii Moldova, legate de prevalenţa intereselor obscure care s-au infiltrat adânc în sistemul de guvernare. De această părere este directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor. Solicitat de reporterul „INFOTAG”, expertul a menționat că „o lege nu va schimba esențial situația, care mai curând va depinde de reforme mai ample”.

sau în cazul procurării unui bun imobil/ mobil de la o persoană fizică cu scopul de a-l transmite ulterior unei persoane terțe în baza contractului de leasing. Reamintim, că în conformitate cu prevederile art.90 din CF, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător, orice reprezentanță conform art. 5 pct.20), reprezentanță permanentă, instituție, organizație, inclusiv orice autoritate publică şi instituție publică,reține, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor țărăneşti (de fermier), a cabinetului avocatului, a notarului public, a executorului judecătoresc, a biroului individual al mediatorului, pe veniturile obținute de către aceasta conform art. 18 din CF.

Astăzi, 31 iulie 2014, Centrul de Guvernare Electronică s-a întâlnit într-o nouă ședință cu reprezentanții mediului de afaceri.

Update 12.08.14: au fost adaugate instructiuni. Casa Naţională de Asigurări Sociale a generalizat întrebările frecvente primite în procesul de prezentare a declaraţiilor prin Internet în cadrul SIA „e-Reporting” pentru perioada trimestrului III anul 2013. Drept urmare, a întocmit o listă de întrebări frecvente şi răspunsurile la aceste întrebări.

Exportul de gaze în Republica Moldova, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, este preconizat să înceapă în a doua jumătate a lunii august, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Dlui a afirmat într-o conferinţă că exportul va putea fi făcut de orice furnizor şi a apreciat că preţul de vânzare va fi cel de pe piaţa concurenţială din România.

Întru implementarea corectă și eficientă a reformelor fiscale realizate recent și planificate pe viitorul apropiat de SFS, s-a conturat clar necesitatea întîlnirilor periodice de lucru între reprezentanții organului fiscal și ai sferei business-ului, antreprenorilor, experților și specialiștilor în domeniul fiscal și contabil. Pe data de 20 mai, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Î.S. „Fiscservinform” şi A.O. „Monitorul Fiscal FISC.md” în parteneriat cu Proiectul USAID/BRITE și cu susținerea Fondului Monetar Internaţional au organizat o masă rotundă cu genericul ”Modernizarea Serviciului Fiscal de Stat în beneficiul contribuabililor”, moderată de către Reprezentantul Permanent al FMI in Republica Moldova, Dna Armine Khachatryan.

Autoritatea fiscală națională pune accentele în activitatea sa pe conformarea fiscală voluntară a contribuabililor, în intenția de a acționa ca o autoritate de stat care oferă servicii contribuabililor, ci nu ca una de control, care doar constată ilegalități și aplică sancțiuni. Atașați acestui principiu, pe parcursul ultimului an de zile colaboratorii fiscali au întreprins numeroase acțiuni de conformare a agenților economici ce activează în Piața ”Calea Basarabiei”.

Proprietarii de magazine vor avea costuri mari odată cu trecerea la casele de marcat dotate cu jurnal electronic, dacă datele se vor transmite la ANAF în timp real, modulul de comunicaţie GPRS dublând costul unei case de marcat, la aproape 300 de euro, potrivit importatorului Danubius Exim.

Începând de astăzi, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) vor putea depune cereri de finanţare pentru procurarea unui sortiment de echipament de producere în cadrul Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului IMM-urilor pentru promovarea eforturilor privind ajustările economice structurale.

Pentru a primi compensaţii de la Guvern, în legătură cu embargoul impus de Rusia, producătorii de mere, prune, roşii şi castraveţi pot depune dosarele pînă pe 10 octombrie, transmite NOI.md.

„SIA „e-Factura” este unul dintre cele mai solicitate servicii guvernamentale, fiind lansat la 11.02.2014 de Guvernul Republicii Moldova în parteneriat cu Serviciul Fiscal de Stat, cu suportul IP „Centrul de Guvernare Electronică” şi al Î.S. „Fiscservinform”. În 5 luni de la implementare, acest serviciu a fost accesat de 1 250 de companii (1 508 utilizatori unici). În perioada de referință au fost generate 5 006 de facturi, cu valoarea totală de 78 979 859,67 lei, inclusiv T.V.A.