Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (în redacția din 1 ianuarie 2020) valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare urmează să fie cuprinsă între 35 și 55 lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.   Concomitent, începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate în anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (modificări operate prin Legea 122/2019), valoarea tichetelor de masă acordate angajaților constituie bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (6%) care se reține de la angajați și a contribuției de asigurări sociale (18%) datorate de angajator.  

Persoanele juridice şi întreprinzătorii individuali înregistrați conform punctului 6 se pot informa despre luarea la evidenţă ca plătitori prin accesarea serviciului „Află numărul CNAS al plătitorului” la compartimentul „Agent economic” prin accesarea butonului „ Extrage numărul” de pe pagina oficială www.cnas.md.   Casa Națională de Asigurări Sociale anunță contribuabilii despre modificarea prevederilor Regulamentului privind evidența plătitorilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit informației oferite de CNAS, documentul a fost completat prin Ordinul CNAS nr. 141-A din 9 iunie 2021 și este publicat pe portalul autorității.

Subiecţi ai impunerii cu taxa pentru extragerea mineralelor utile sunt beneficiarii subsolului – persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care efectuează extragerea mineralelor utile (art.307 din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

Pentru implementarea în anul curent a proiectelor de interes local, în cadrul Programului bugetului civil lansat de primăria mun. Chișinău, vor fi alocate 3 mil. lei. Finanțarea va fi efectuată prin intermediul Procesului de bugetare participativă ce are drept scop promovarea ideilor inovative ale cetățenilor, cu un impact benefic pe termen mediu și lung, pentru locuitorii municipiului.   Obiectivul programului elaborat de autoritățile capitalei este axat pe creşterea gradului de asumare şi implicare a cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului, asigurarea transparenței, iniţierea și stimularea democrației participative.  

Prin derogare de la art. 24 alin. (3) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se va permite conducătorilor instituțiilor de învățământ şi cadrelor didactice cu funcții de conducere din instituțiile indicate să desfășoare activitate didactică în limita de 0,5 din norma didactică. În Monitorul Oficial din 11 octombrie curent a fost publicată Lega nr. 132 din 19 septembrie 2019 pentru modificarea anexei nr. 7 la Legea nr. 270/2018.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).

Începând cu ziua de astăzi, 3 septembrie, Cancelaria de Stat, în comun cu ministerele și alte autorități administrative centrale, organizează în regim online 17 consultări publice a politicilor și acțiunilor de reformă care vor fi proiectate în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Evenimentele se vor desfășura până la 10 septembrie curent și vor fi axate pe identificarea și proiectarea celor mai necesare, eficiente și durabile intervenții și politici publice pe termen imediat și scurt, impactul cărora în perspectivă medie va ținti realizarea obiectivelor de dezvoltare, setate în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”.     Acesta are drept scop reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă

Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103din cod;  b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151); c) reprezentanţă permanentă; 

La 1 ianuarie curent au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior ce se referă la interdicția privind utilizarea/comercializarea pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, precum și comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.   Conform art. 273 (alin.17 și 18) al Codului contravențional, încălcarea regulilor cu privire la utilizarea/comercializarea pungilor și veselei din plastic se sancționează cu amenzi de la 60 UC până la 240 UC.

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Plățile efectuate de către angajator pentru testarea salariaților în vederea identificării virusului SARS-CoV-2 constituie facilități neimpozabile acordate de angajator, aferent cărora nu urmează a fi calculate și achitate impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și primele  de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, datorate de angajator și angajați.   Cheltuielile suportate de către angajator pentru testarea salariaților în vederea identificării virusului SARS-CoV-2 se permit spre deducere, cu condiția confirmării documentare a acestora.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune. Astfel, în perioada lunilor ianuarie – mai 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 7 231 contracte de locațiune/chirie.

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de conformare a agenților economici din diverse domenii de activitate. Scopul acestor acțiuni este majorarea eficienței administrării fiscale și asigurarea conformării voluntare a contribuabililor la prevederile legislației fiscale. Astfel, în perioada 9-13 decembrie 2019 angajații SFS au desfășurat acțiuni de identificare și conformare voluntară a contribuabililor care desfășoară activitate de comerț stradal, inclusiv în cadrul piețelor comerciale și zonelor adiacente acestora, a peștelui viu. Contribuabililor le-a fost acordată asistență și consultanță sub aspectul înregistrării activității desfășurate conform formelor organizatorico-juridice prevăzute de legislație,

În cadrul sistemului „e-Factura” sunt situații în care Furnizorii emit facturi fiscale electronice și acestea nu parvin prin ciclul lung către Cumpărători. La indicarea codului fiscal al Cumpărătorului se afișează mesajul precum că contribuabilul nu utilizează sistemul „e-Factura”, deși acesta emite și recepționează facturi fiscale prin intermediul sistemului și facturile fiscale nu se afișează la Cumpărător în statutul „Finisate”, chiar dacă au fost remise de Furnizor prin ciclul scurt. În continuare explicăm cauza și pașii parcurși eronat de către utilizatorii sistemului „e-Factura”, fapt ce generează problema enunțată.  

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).

În cadrul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, în legislația fiscală națională sunt prevăzute norme noi de impozitare cu TVA a serviciilor electronice livrate persoanelor fizice rezidente de către companiile străine nerezidente ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizator-juridice în Republica Moldova. În scopul impozitării cu TVA a serviciilor prestate persoanelor fizice, proiectul de lege prevede o modalitate specială de înregistrare a companiilor străine la Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.În Codul fiscal va fi introducă o noțiune nouă referitoare la înregistrarea ca plătitor al TVA a companiilor nerezidente. Pentru înregistrare este necesar, utilizând serviciul electronic ,,e-Commerce-VAT”, plasat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, să fie depusă cererea, cu anexarea copiei documentului din țara nerezidentului care confirmă înregistrarea și statutul juridic al acestuia. După înregistrare,prezentarea informației privind volumele impozabile cu TVA și impozitul datorat spre plată în bugetul Republicii Moldova, precum și schimbul de informații dintre autoritatea fiscală și contribuabil se va efectua în format electronic prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.