Rulajul pieţei valutare în numerar a urcat la 370 milioane de dolari SUA, în luna mai, după o creştere cu 10,5 la sută faţă de luna precedentă, informează MOLDPRES cu referire la date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Este a treia lună consecutiv cînd tranzacţiile pe această piaţă cresc, după ce în luna ianuarie 2014 s-au redus considerabil, cu 21,4 la sută faţă de luna precedentă, iar în februarie s-au menţinut pe tendinţa de scădere, deşi mai puţin pronunţată.

Marile companii, printre care Apple, Google, Microsoft, au acumulat rezerve record de capital de apoape 7.000 de miliarde de dolari şi se pregătesc să se lanseze într-o frenezie a cheltuielilor, ceea ce ar putea energiza masiv revenirea economiei globale, scrie The Telegraph.

În conditiile in care marile burse sunt in zona maximelor istorice, cu mult peste varfurile din 2008, specialistii Tradeville prezinta posibilele scenarii dupa momentul in care Rezerva Federala din SUA va retrage stimulentele actuale si va majora dobanda-cheie. Indicii principali de pe Wall Street se situeaza in prezent cu circa 2% sub maximele istorice atinse in luna septembrie, in timp ce indicii burselor din Londra, Frankfurt si Paris sunt cu 3-%-5% sub nivelurile record.

Prim-ministrul Iurie Leancă a avut astăzi o întrevedere cu experţii Misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier, transmite MOLDPRES cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului. Scopul Misiunii, care s-a aflat la Chişinău între 16-22 iulie, a fost de a examina situaţia din sectorul financiar-bancar al ţării şi de a discuta despre asistenţa pentru dezvoltare oferită Republicii Moldova şi despre punerea în aplicare a politicilor structurale după expirarea programului susţinut de FMI.

În Republica Moldova se preconizează introducerea unor reguli noi de achitare a accizelor pentru importatorii de țigări. În particular, se prevede impozitarea rezervelor de țigări în depozite, informează NOI.md. Amendamentele respective la Codul fiscal au fost propuse de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță. Guvernul a aprobat modificările respective.

Apple va prelua pentru aproximativ 3 miliarde de dolari compania Beats Electronics, care deţine o platformă online de muzică şi produce echipament audio, cu scopul de a-şi dezvolta prezenţa pe piaţa distribuţiei online de muzică, potrivit Reuters. Tranzacţia ar trebui să se încheie în trimestrul al patrulea, a anunţat Apple.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Acestea sunt prevederile modificărilor la Legea privind reglementarea valutară, elaborate de Banca Naţională şi prezentate pentru consultări publice. Astfel, se liberalizează operaţiunile valutare supuse autorizării de BNM (cu unele excepţii) în sumă de până la 10 000 euro (sau echivalentul lor).

Marile banci europene se vor confrunta cu costuri juridice suplimentare de 50 miliarde de dolari deoarece incearca sa ajunga din urma bancile din SUA, conform analistilor Morgan Stanley, transmite Bloomberg. Creditorii europeni, care au acumulat costuri juridice in valoare de peste 80 miliarde de dolari in perioada care a trecut de la izbucnirea crizei financiare globale in 2009, vor avea nevoie in total de 130 miliarde de dolari pentru solutionarea unor procese si anchete, sustin analistii de la Morgan Stanley, care estimeaza ca bancile americane, care pana acum au facut provizioane de 125 miliarde de dolari, ar putea avea nevoie de inca 25 miliarde de dolari.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă:

Pentru că în curând se face un an de când Federaţia Rusă şi-a închis piaţa pentru vinurile moldoveneşti, iar restricţiile nu sunt nici pe departe de ordin temporar cum declara Moscova la început, e timpul pentru a trage linie şi a vedea cum se mai simte industria vinicolă, dar mai ales ce măsuri trebuie întreprinse pentru a salva vinificatorii, aflaţi la un pas de un colaps financiar.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în perioada 01 – 05 septembrie 2014, a continuat acțiunile ce urmăresc promovarea conformării fiscale voluntare și creșterea bazei de impozitare. Astfel, în perioada menționată:

Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice (rezidente şi nerezidente) reprezintă sumele de bani remise în ţară prin intermediul sistemului bancar naţional, inclusiv prin sistemele de transfer internaţional de bani. Sumele sunt recalculate din valuta originală a transferului în dolari SUA la cursul oficial al BNM la data efectuării transferului. De menţionat că atât provenienţa, cât şi destinaţia acestor sume pot fi diferite. Ele includ, pe lângă remiterile migranţilor moldoveni ce muncesc peste hotarele ţării, şi alte transferuri valutare.

Moldova a majorat în 2013 importul de produse petroliere cu 10,9% — până la 640,8 mii tone, inclusiv benzină – cu 0,4%, motorină – cu 17,6%, gaz lichefiat – cu 1,4%. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), citate de agenţia „INFOTAG”, din cele 160 mii t de benzină 72,4% au fost importate din România, 13,3% — din Austria şi 7,1% — din Bulgaria. 35,2% din import a fost asigurat de compania Petrom, 32% – Lukoil, 13,4% — Tirex Petrol.

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Valoarea transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova a crescut în anul 2013 cu 7,6 la sută şi a ajuns la 1 miliard 609 milioane de dolari SUA, informează MOLDPRES. După ce al patrulea an consecutiv remiterile sînt în creştere, acestea s-au apropiat de nivelul dinaintea crizei, cînd intrările de bani pe canalul transferurilor prin bănci au atins în 2008 aproximativ 1 miliard 660 de milioane de dolari SUA.

Raportul auditului conformității administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013 a fost examinat în cadrul şedinţei publice a Curţii de Conturi din 24 iulie 2014.

Transferurile de bani din străinătate în favoarea persoanelor fizice au scăzut cu 7,4 la sută în luna ianuarie faţă de perioada similară a anului 2013, informează MOLDPRES cu referire la date ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). „Este o evoluţie inversă faţă de anul trecut cînd remiterile au depăşit nivelul dinaintea crizei financiare din 2009 cu peste 10 milioane de dolari SUA şi au ajuns la 99 de milioane de dolari”, apreciază experţii financiari.

„Problemele Ucrainei sunt departe de ameliorare iar criza politică creează dificultăţi pentru revenirea economiei pe linia de plutire. Deşi Naftogaz şi Gazprom s-au înţeles să amâne achitarea datoriilor pentru gaz până în primăvară, această amânare nu va rezolva problemele economice ale Ucrainei.”, comunică Euronews.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.