În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

Pentru obținerea accesului pe piața Uniunii Europene pentru produsele lactate autohtone, autoritățile au elaborat un document, care a fost publicat în Monitorul Oficial din 22 mai curent – Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor cu privire la aprobarea Planului de acțiuni. În scopul eficientizării activității de conlucrare comună, aceste structuri vor face schimb de informație trimestrial pentru implementarea Planului comun de acțiuni. Planul conține 32 de acțiuni, printre care: revizuirea cadrului juridic existent și elaborarea legislației care necesită alinierea la normele UE;

În perioada 29-31 iulie curent Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, desfășoară trei sesiuni de instruire on-line cu privire la aplicarea Modelului Costului Standard. La instruiri vor participa peste 90 de reprezentanți din cadrul a 30 de autorități publice printre care ministere și subdiviziuni ale acestora, agenții și servicii de stat, comisii, consilii, inspectorate și alte autorități publice cu impact asupra mediului de afaceri. Pentru a asigura funcționalitatea tehnică a platformei electronice aceste autorități au fost separate în trei grupuri  de participanți, precum și repartizate pentru 3 zile consecutive.

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară frecvent seminare de instruire cu contribuabili de pe întreg teritoriul țării. Acestea sunt organizate conform unui program al seminarelor aprobat pe intern și transmis tuturor subdiviziunilor din teritoriu. Astfel, în perioada 4-18 martie, angajații fiscali din toată țara se vor întruni cu contribuabilii pentru a discuta despre: – modificările operate la capitolul impozitului pe venit în anul 2020. Aspectele principale privind declararea impozitului pe venit pentru anul 2019; – modificările operate la capitolul impozitelor indirecte în anul 2020. Taxarea inversă; – Reglementări din domeniul utilizării echipamentelor de casă și control.

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

Controalele fiscale prealabile și/sau a controalelor fiscale cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil a persoanelor fizice, inclusiv și pentru cele inițiate până la instituirea stării de urgență, sunt suspendate pe durata acesteia. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr.14 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 6 aprilie 2020. Comisia a aprobat un șir de măsuri ce vizează piața de capital. Astfel, adunările generale anuale ale acționarilor în anul curent vor fi convocate de la 29 mai și se vor desfășura în cel mult 2 luni după această data.

În Monitorul Oficial de azi, 18 decembrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 144 din 23 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Entitatea din Republica Moldova a procurat un automobil de la o persoană juridică din Germania. La importul unității de transport au fost achitate TVA, accizele și procedurile vamale. Ulterior, vânzătorul a restituit la contul cumpărătorului TVA achitat pentru automobil la momentul procurării. Această sumă este calificată, pentru entitatea din Moldova, drept venit sau diminuare de preț? Cum va fi reflectată în evidența contabilă? Care este regimul fiscal al acestor plăți?

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 6 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. (5) din Codul fiscal, deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor ce nu constituie obiecte impozabile cu TVA în conformitate cu art.95 alin.(2) lit. c), d), f) şi g) se efectuează similar livrărilor impozabile.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.