O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Dacă nu ați reușit să vă înscrieți anterior la cursul de instruire primară a declarantului vamal desfășurat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), o puteți face până la finele săptămânii curente. Cursul de instruire are o durată de șase săptămâni și se va încheia la 12 martie 2020. Instruirile sunt ghidate de cei mai buni formatori ai Serviciului Vamal. Orele teoretice ale cursului se desfășoară de luni până vineri, între orele 17.30 și 20.30, iar orele practice — în zilele de sâmbătă, între orele 9.00 și 13.20.

SRL XXX rezidentă a Republicii Moldova a contractat o companie de consultanță din străinătate pentru ca să-i ofere consultanță  juridică pentru un litigiu cu un alt agent economic care îl avea în străinătate. Totodată, suplimentar a contractat și un avocat pentru ca să-i reprezinte eventualele interese în instanțele de judecată din străinătate.   Pentru ambele contracte încheiate, atât cu compania de consultață, cât și cu avocatul,  compania din RM a convenit ca să le achite un avans în sumă de 3 000 euro pentru fiecare. La efectuarea avansurilor în străinătate, compania din Republica Moldova dorește să știe dacă apare obligația de achitare a TVA pentru avansul achitat pentru serviciile juridice prestate de compania din străinătate și de avocatul nerezident?

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Conform modificărilor aprobate în legislația fiscală în cadrul politicii fiscale pentru anul 2020, au survenit și unele schimbări în aplicarea TVA și accizelor la efectuarea operațiunilor în/din magazinele duty-free (în continuare – operațiuni). Este de menționat că, aceste operațiuni includ următoarele tipuri de tranzacții: – plasarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free conform legislației vamale; – livrarea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free; – comercializarea mărfurilor în magazinele, barurile şi restaurantele duty-free.

Tinerii antreprenori vor putea accesa în continuare credite cu dobândă redusă prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, fondurile de finanțare în acest sens fiind suplinite cu 100 mil. lei pentru anul 2020. Rata maximă pentru beneficiari nu va depăși 6,5%. Programul extins are scopul de a susține tinerii antreprenori în capitalizarea inițială a afacerilor sale private, de a crea noi locuri de muncă, ținând cont de necesitatea acordării sprijinului suplimentar acestora prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale.

Programul ”Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat la inițiativa Ministerului Finanțelor, are deja 130 de beneficiari și s-a extins în 28 de raioane ale țării. După 10 luni de activitate, suma creditelor acordate tinerilor antreprenori este de 85,3 milioane de lei. Majoritatea beneficiarilor au investit acești bani în procurarea tehnicii agricole, echipamente pentru sisteme de irigare de scară mică, îngrășăminte minerale, utilarea camerelor frigorifice, sere, material săditor, semințe, conectare la rețele electrice și apeduct, utilaje de fabricare a mobilei, etc.

1. (28.23.31) În ce formă se prezintă declaraţia privind T.V.A.? 2. (28.23.29) Care va fi prima perioadă fiscală pentru care survine obligațiunea prezentării Declarației privind TVA de către agentul economic care s-a înregistrat în calitate de plătitor al TVA cu întîrziere? 3. (28.24.2) Care este termenul de achitare a TVA la buget de contribuabilul plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova? 4. (28.23.12) Este obligată persoana fizică cetățean să prezinte Declaraţia privind TVA la importul mărfurilor?

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015) stabilește, la alin. (1) din art. 82, că orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziţie publică şi care consideră că în cadrul procedurilor de achiziţie publică un act al autorităţii contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de lege. Astfel, chiar dacă Legea nr. 131/2015 nu definește expres noțiunea de „persoană interesată”, în vederea utilizării acestei căi de atac, în aprecierea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), contestatorul trebuie să

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.

Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii. Prin urmare acordarea serviciilor în cauză se va califica ca import de servicii.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Astăzi, 29 ianuarie 2020, ora 11.00, în Pavilionul nr. 2 al C.I.E ”MOLDEXPO” (mun. Chișinău, str. Ghioceilor, 1) va avea loc deschiderea oficială a celei de a XIX-a ediții a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova” 2020. La eveniment vor fi prezenți: Ion Chicu, prim-ministrul RM; Sergiu Harea, președintele CCI a RM; Peter Michalco, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; membri ai Guvernului RM; secretari de Stat; ambasadori acreditați în Moldova; peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. La expoziția din perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 vor participa 460 agenți economici din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari. Anul acesta, companiile certificate eco își vor expune produsele în spațiile special amenajate.

Care urmează a fi acțiunile agentului economic ce a importat mărfuri, în cazul în care plata aferentă procurării nu a fost efectuată și nu urmează a fi efectuată? Ce se întâmplă cu suma TVA care a fost anterior dedusă?

Este obligată întreprinderea care a efectuat livrări impozabile cu TVA în sumă de 100 mii lei, să se înregistreze ca subiect al TVA, dacă a efectuat, în aceiaşi perioadă, şi import de servicii în sumă de 1,15 mil. lei? Una din normele cunoscute din Codul fiscal (CF) este cea privind obligativitatea contribuabilului de a se înregistra ca subiect plătitor al TVA prevăzută la art. 112 alin. (1) din CF, conform căreia subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor și instituţiilor publice specificate la

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

În cadrul procedurii de vămuire la domiciliu, plasarea mărfurilor sub regim vamal poate fi realizată prin depunerea declarației vamale în detaliu în format electronic sau înscrierea în evidență a declarantului. În primul caz, procedura poate fi aplicată pentru regimurile vamale de import, export, admiterea temporară, perfecționare activă, transformare sub control vamal, antrepozit vamal și destinația vamală reexport. Înscrierea în evidență poate fi aplicată doar pentru regimul vamal de import. În Monitorul Oficial din 31 ianuarie 2020, Serviciul Vamal a publicat Ordinul nr. 565-O din 24 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea procedurii de vămuire la domiciliu.

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se consideră nu mai târziu de data depunerii declarației privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.

De rând cu drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinaţiei), vor fi scutite de TVA fără drept de deducere, începând cu anul viitor, și sistemele de alimentare cu apă și de canalizare și sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Prevederea este inclusă în Legea nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020.