”Moldova începe un nou ciclu politic, iar provocările pentru noul guvern sunt mari ca niciodată,” — se menționează în publicația MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis) ”Analiza creșterii economice din Moldova pentru 2014-2015”, lansată joi la Chișinău, de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au luat-o fiecare în direcţii total diferite, ceea ce subliniază lipsa de coordonare în ceea ce se vrea a fi cel mai ambiţios proiect de uniune economică din lume şi un semnal de atenţionare pentru economiile, precum cea a României, care-şi trimit cele mai multe exporturi pe piaţa comunitară. Vestea reducerii cu 4% a producţiei industriale din Germania în august, cea mai abruptă scădere de după criză şi mai gravă decât cele mai pesimiste estimări ale analiştilor, s-a resimţit pe bursele europene şi amplifică temerile că economia germană, motorul de creştere economică al Europei, va începe să dea rateuri.

Volumul producţiei agricole a crescut în 2013 cu 38 % faţă de anul precedent, iar ponderea agriculturii şi industriei alimentare în PIB a constituit circa 17 la sută, cu un procent mai mult decît în 2012, relatează Moldpres. Datele au fost făcute publice astăzi de către ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, care a prezentat raportul de activitate a ministerului în perioada 2011-2014.

Economia Germaniei va înregistra o creştere slabă în ultimul trimestru din acest an, pe fondul cererii scăzute şi al încetinirii revenirii economice în cele mai multe state din Uniunea Europeană, potrivit Bundesbank, care a reiterat opoziţia faţă de extinderea cheltuielilor bugetare. "Înrăutăţirea aşteptărilor privind economia germană şi stagnarea volumului de comenzi noi indică o evoluţie mai degrabă slabă a economiei în Germania cel puţin până la finalul anului 2014", se arată într-un raport al băncii centrale a Germaniei.

Comisia Europeană (CE) a avertizat Franţa că se află încă în pericolul de a fi amendată, dacă nu continuă implementarea reformelor convenite cu Uniunea Europeană (UE) şi nu respectă regulile bugetare impuse de UE. «Comisia consideră că Franţa a făcut progrese limitate în ceea ce priveşte sectorul structural al recomandărilor fiscal făcute de Consiliul de Miniştri al UE în 2014», se arată într-un raport al CE, relatează Financial Times.

Exporturile Germaniei au înregistrat cel mai mare declin din ianuarie 2009 până în prezent, de 5,8%, rezultatele slabe din ultima perioadă crescând îngrijorarea faţă de revenirea celei mai importante economii din Europa, relatează Reuters. Datele publicate de Biroul de Statistică german au indicat o scădere a importurilor cu 1,3% în august, mult sub aşteptările analiştilor intervievaţi de Reuters, care anticipau o creştere de 1%.

România a reintrat in recesiune tehnica, avand doua trimestre consecutive de contractie a PIB, cu cea mai mare scadere economica din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care releva modificarea evoluției pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

Economia Republicii Moldova rămâne a fi una puternic polarizată şi cu persitente dezechilibre regionale. Principalul pol de concentrație regională a populaţiei, a PIB-ului, a producţiei industriale şi de servicii, precum şi a investiţiilor din toate sursele râmăne să fie capitala Republicii Moldova – municipiul Chişinău. Discrepanţele dintre capitală şi restul ţării (cu excepţia municipiului Bălţi) sunt enorme și în continuare creștere.

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Cadrul instituțional existent conține constrângeri în ce privește transformarea Serviciului Fiscal de Stat(SFS) într-o instituție puternică, capabilă să preia întreaga responsabilitate privind diminuarea discrepanței fiscale — se menționează în studiul ”Discrepanța fiscală — realitate invizibilă”, lansat de Centrul Analitic Independent Expert — Grup.

Efortul Italiei de a-şi salva industria aflată în suferinţă este emblematică pentru problemele economice ale Europei, mai ales ale ţărilor din sudul continentului. Dar în Italia o campanie guvernamentală pentru salvarea companiilor de stat de la faliment ia amploare, iar Papa Francisc intervine pentru a sprijini acest efort. Ultimele săptă­mâni au adus un val de veşti proaste pentru industria fierului şi oţelului din Italia.

Economia europeană continuă să stagneze. În Germania, în luna septembrie „indicele optimismului afacerilor” continuă să scadă vertiginos. Experții prezic că în cel mai fericit caz refacerea economiei europene da dura ani de zile. În acest context sumbru, țările membre ale UE evaluează pierderile produse de politica antirusească a Bruxellesului. Unul din indicii-cheie pentru evaluarea mediului de afaceri din Europa – în Germania „indicele optimismului afacerilor” Ifo – a început o cădere liberă. În septembrie el a fost de 104,7 puncte în comparație cu 106,3 în luna august. Dacă vom ține cont de faptul că în luna august acest indice s-a redus cu 1,7 puncte, bătând cele mai pesimiste prognoze, se poate vorbi deja nu despre tendințe, ci despre un fapt împlinit.

Rata şomajului din Spania a scăzut în trimestrul al treilea la 23,7%, cel mai redus nivel atins de la sfârşitul anului 2011, de la 24,5% în trimestrul precedent, datorită revenirii economiei la una dintre cele mai rapide creşteri economice din zona euro, potrivit datelor institutului de statistică. Banca Spaniei estimează că economia ţării a consemnat în trimestrul al treilea o creştere de 0,5%, după un avans de 0,6% în trimestrul precedent, relatează Bloomberg.

Guvernul federal al Statelor Unite a înregistrat în anul fiscal 2014, încheiat la sfârşitul lunii septembrie, cel mai redus deficit bugetar începând din 2007, dinainte de intrarea în recesiune, respectiv 483 miliarde dolari, potrivit datelor Trezoreriei americane. Deficitul pentru anul fiscal 2014 a scăzut cu 29% faţă de valoarea consemnată în anul anterior, 680 de miliarde de dolari, scrie The Wall Street Journal. Deficitul din acest an reprezintă aproximativ o treime din cel înregistrat în anul 2009, când a atins nivelul record de 1.400 de miliarde de dolari.

După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Dacă Germania va afla pe propria piele ce înseamnă suferinţa cu care s-au confruntat şi alte state din zona euro, s-ar putea ca acest lucru să fie de bun augur pentru restul Europei. Intrarea în recesiune ar putea determina Germania să renunţe la opoziţia „dogmatică” faţă de stimularea creşterii, scrie Bloomberg.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului No­bel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificul­tăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezul­tatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite“ în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a reiterat miercuri că va menţine dobânda de politică monetară aproape de zero pentru o perioadă «semnificativă» după încheierea programului de achiziţii de obligaţiuni de la sfârşitul lui octombrie, pe fondul unei creşteri economice modeste. Decizia Fed a fost anticipată de majoritatea economiştilor. Dobânda de politică monetară se află în banda 0-0,25% din decembrie 2008, relatează Bloomberg.

În pofida creşterii economice înregistrate în Republica Moldova, în ţară se reduc cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, relatează NOI.md. Constatarea a fost făcută de experţii de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupuşor şi Alexandru Fala, în numărul din septembrie a ediţiei Realitatea Economică. Experţii de la Expert-Grup accentuează faptul că situaţia economică din Republica Moldova rămîne instabilă, iar presiunea asupra creşterii economice în următoarele luni este inevitabilă.