Conform art.108 alin.(1) din Codul fiscal, data calculării obligației fiscale privind T.V.A. este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin.(5)–(8). Potrivit prevederilor art.1191 alin.(1) din Codul civil, atunci cînd, într-o vînzare-cumpărare a bunului imobil cu plata preţului în rate, obligaţia de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietăţii), cumpărătorul dobîndeşte dreptul de proprietate la data plăţii ultimei rate din preţ.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

Volumul exporturilor moldovenești în prima jumătate a anului 2019 a crescut cu 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, depășind $1,36 mld. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), exportul de bunuri moldovenești în 6 luni 2019 a însumat aproximativ $950,6 mil. (69,8% din total), în creștere de 8,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, reexportul de bunuri în ianuarie-iunie 2019 s-a ridicat la aproximativ $410,7 mil. (30,2% din total), care este cu 6,2% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2018.

În primul semestru al anului curent s-au eliberat 1432 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale şi nerezidențiale, mai puține cu 8,2% comparativ cu aceiași perioadă din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, după mediul de rezidență, în ianuarie-iunie 2019, în mediul urban au fost eliberate 809 autorizații de construire sau cu 3,7% mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent, iar în mediul rural au fost eliberate 623 autorizații sau cu 13,5% mai puțin față de primul semestru din 2018.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Persoanele fizice din țara noastră au importat în primele zece luni ale anului curent mărfuri și produse în valoare de $171,3 mil., cu 15,7%, mai mult în raport cu aceeași perioadă din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Creșterea a fost condiționată de majorarea importurilor de autoturisme cu 18,9%, cărora le-au revenit 82,7% din totalul importurilor realizate de persoanele fizice. Totodată, în ianuarie-octombrie 2019 importurile de mărfuri realizate de persoanele juridice au constituit $4,8 mld., mai mult cu 1,7% decât în 2018. Doar în luna octombrie au fost importate mărfuri în sumă de $525,2 mil., cu 4,7% mai mult față de luna anterioară și cu 2,9% mai puțin comparativ cu luna octombrie 2018.

Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, în luna iulie 2019, baza monetară s-a majorat cu 693,2 mil. lei (1,5 la sută) față de luna precedentă și a constituit 45 653,8 mil. lei, fiind cu 19,6 la sută mai mare față de iulie 2018. Masa monetară M0, în perioada de referință (bani în circulație) s-a micșorat cu 2,6 mil. lei sau cu 0,01 la sută față de luna iunie 2019 și a constituit 23 157,2 mil. lei, cu 21,5 la sută mai mult față de iulie 2018.

La momentul actual Societățile cu Răspundere Limitată (SRL) constituie cea mai utilizată formă de desfășurare a activității de întreprinzător înregistrate în Republica Moldova, fiind determinată de procedura relativ simplă de înregistrare, precum și de posibilitatea creării acestei forme organizatorico-juridice de către asociatul unic. Totuși, indiferent de numărul de asociați, SRL și asociații acesteia, în raporturile de interdependență, precum și în relațiile cu terții sunt priviți ca subiecți distincți cu drepturi și obligații distincte.  

Agentul economic care face o donație sub formă de bunuri se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale și valoarea de piață la momentul donării. Art.21 din Codul fiscal este completat cu prevederi ce țin de regimul fiscal al donațiilor. Acestea vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și sunt incluse în scopul concretizării în partea ce ține de impozitarea donațiilor efectuate de către agenții economici, în funcție de tipul donației. Astfel, redacția actuală a CF prevede că persoana care face o donație sub formă de mijloace bănești (cu excepția donațiilor făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare indicate la art.36 alin.(2)) se consideră drept persoană care a

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea accesului populației la medicamente sigure și de calitate. Astfel, se propune completarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică cu un articol ce va reglementa funcționarea sistemului național de prescriere electronică. Acesta va fi organizat și administrat de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fiind asigurată interoperabilitatea lui cu toate sistemele informaționale automatizate ale Companiei.

Care este valoarea impozabilă a mărfurilor livrate angajaților companiei cu acordarea unei reduceri de preț (discount)? În conformitate cu prevederile art.99 alin.(1) din Codul fiscal, livrarea efectuată la un preț mai mic decât cel de piață din cauza relațiilor specifice stabilite între furnizor și cumpărător (beneficiar) sau din cauză că cumpărătorul (beneficiarul) este un angajat al furnizorului, constituie o livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piață.

În primul semestru al anului curent, indicele prețurilor producătorului la produsele agricole, fată de perioada respectivă a anului 2018 a constituit 94,7%, potrivit datelor publicate de Biroul National de Statistică. Astfel, la produsele vegetale preturile producătorului s-au micșorat în medie cu 7,3%. Esențial au scăzut preturile la struguri – cu 46,1%, fructe sămânțoase – cu 41,9%, culturi leguminoase boabe — cu 21,1%, soia – cu 14,4%, porumb – cu 4,3%. În același timp, au crescut preturile de vânzare la tutun – cu 58,9%, cartofi – cu 33,7%, legume — cu 27,7%, grâu — cu 19,7%, rapița – cu 7,7%.

În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Autoritățile administrației publice locale vor aproba cuantumul taxelor locale pentru activitatea de comerț ca parte componentă a regulamentului de comerț local și vor obține dreptul să stabilească interdicţii şi cerinţe privind desfăşurarea activităţii de comerţ în cazurile în care aceasta poate crea obstacole de acces a mijloacelor tehnice speciale (ambulanțe, de intervenții la incendii, vehiculele speciale a băncilor etc.) către obiective de importanță socială sau terenuri publice (sediile autorităților publice, sănătate publică, băncilor, lăcașelor de cult, centrelor comerciale). Tot AAPL vor elabora Regulamente de comerţ local. Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat proiectul modificărilor și completărilor la Legea nr.231 cu privire la comerțul interior. Documentul vine cu noțiuni noi, cu Nomenclatorul unităților de comerț și clasificarea acestora conform specializării, cu determinarea unităților de comerț ambulant și mobil etc.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

În curând va ieși de sub tipar noul număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.md”, în care veți găsi, ca de obiecei, materiale actuale și utile pentru activitatea DVS. În primul rând, vă punem la dispoziție un articol ce conține mai multe detalii despre particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. Materialul este elaborat de Galina Șpac la solicitarea cititorilor noștri și este publicat în rubrica Practica fiscală.

Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis vineri, 16 august, după dezbateri în ședința publică, majorarea cu 5,58 la sută a prețului reglementat la energia electrică furnizată populației de către compania Gas Natural Fenosa Furnizare Energie. Potrivit hotărârii ANRE, prețul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 189 bani pentru un kilowatt/oră, față de cel actual de 179. Pentru consumatorii ale căror instalații sunt racordate la rețelele electrice de distribuție de tensiune medie (6–10 kV) prețul a fost redus de la 160 la 153 bani pentru un kilowatt/oră și pentru consumatorii racordați la rețelele de distribuție de tensiune înaltă (35, 100 kV), a fost majorat de la 134 bani pentru un kilowatt/oră la 138 bani.