Cetăţenii Republicii Moldova vor putea urmări procesul de recuperare a banilor fraudaţi din cele trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, pe un banner amplasat pe site-ul oficial al Ministerului Finanțelor — www.mf.gov.md. Bannerul ”Recuperarea Activelor Fraudate” a fost prezentat, ieri, în cadrul şedinţei Comitetului permanent de monitorizare a cazurilor de interes social sporit.

Una din particularităţile activităţii AEÎ constă în existenţa permanentă a riscului ca împrumuturile acordate să nu fie parţial sau integral rambursate, iar dobânda calculată, respectiv achitată.

Legea liberalizării capitalului și stimulării fiscale nu poate fi una în favoarea publicului larg, iar stimularea fiscală poate submina disciplina fiscală într-o țară cu un segment foarte larg al „economiei gri”.

În acest sens a fost elaborat Proiectul legii privind recuperarea bunurilor infracționale, care prevede instituirea Serviciului Recuperarea Bunurilor Infracționale. Scopul proiectului constă în dezvoltarea capacităților și instrumentelor necesare recuperării bunurilor infracționale, în special din infracțiunile de corupție și spălare de bani.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de hotărâre cu privire la zilele de odihnă din luna august, propus săptămâna trecută spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Astfel, vom sta acasă în zilele de 28,29 și 30 august, însă le vom recupera în zilele de sâmbătă: 8, 29 septembrie și, respectiv și 27 octombrie curent. Propunerea este făcută în contextul în care zilele de 27 august (luni) și 31 august (vineri), conform Codului Muncii, sunt zile de sărbătoare nelucrătoare. Scopul proiectului constă în organizarea optimă a timpului de muncă şi de odihnă din luna august 2018.

Consumatorii vor achita un tarif pentru producerea şi transportarea apei, precum şi unul pentru preluarea sau epurarea apelor uzate. Un proiect de lege ce prevede modificarea şi completarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este propus spre consultare de Ministerul Mediului.

Bunurile infracţionale, în special cele asimilate corupţiei şi spălării banilor, vor fi recuperate. Proiectul privind înfiinţarea Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale a fost votat în lectură finală.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Doi concurenţi, din cei trei care au candidat pentru funcţia de şef al Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul CNA (ARBI), au promovat examenul scris. Pretendenții au fosta preciați cu notele 6,38, 7,46 şi 8,25. Candidatul cu cea mai mică notă a fost exclus din concurs.

În Monitorul Oficial din 4 ianuarie 2019 a fost publicat Regulamentul privind cadrul de administrare a activității băncilor, care se aplică băncilor din Republica Moldova şi sucursalelor băncilor străine deschise pe teritoriul RM şi stabilește cadrul de administrare a activității acestora pentru asigurarea unei gestiuni efective și prudente a riscurilor. Regulamentul elaborat de Banca Națională a Moldovei prevede că banca își va stabili mărimea şi componența organului său de conducere și mecanismul de guvernanță, considerând natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente, conform modelului de afaceri şi activităţilor desfășurate de bancă.

În conformitate cu prevederile art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilități impozabile acordate de angajator includ plăţile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane

La data de 31 decembrie 2016, nivelul restanțelor la plata obligațiilor contribuabililor față de bugetul public național, administrate de organele fiscale, comparativ cu anii precedenți, a înregistrat o descreștere, însumând 1826,0 mil. lei

(Continuare. Partea I — nr. 4 (52)) În continuare vom examina modul de contabilizare a contractelor de parteneriat public-privat (PPP) sub formă de concesiune. Aspecte generale Scopul concesiunii este atragerea sectorului privat la dezvoltarea, finanţarea, exploatarea și întreţinerea obiectelor de infrastructură care aparţin statului sau a unităților administrativ- teritoriale (UAT) cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Angajații Serviciului Fiscal de Stat ce activează în domeniul recuperării restanțelor beneficiază de instruiri în domeniul comunicării cu contribuabilii. Cursurile cu genericul „Atitudine și comportament” sunt desfășurate în toate subdiviziunile specializate ale SFS, fiind ghidate de o echipă mixtă de experți naționali și internaționali, condusă de consilierul din cadrul Trezorăriei Statelor Unite ale Americii — Thomas Mathews, delegat la SFS pentru un termen de trei ani.

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 23 noiembrie 2018, Ordinul cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat. Indicațiile au fost elaborate în temeiul Legii contabilității și raportării financiare și în vederea reglementării specificului contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Conform art.44 alin.(l) lit. c) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, pentru persoanele juridice se aplică metoda de evidență a contabilității de angajamente. Totodată, potrivit art. 44 alin.(3) lit. b) din Codul fiscal, contabilitatea de angajament tratează recunoașterea deducerii în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate cheltuielile ori au fost efectuate alte plăti, cu condiția că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului.

Activele oficiale de rezervă au atins un nou record istoric, $2,92 mld., potrivit datelor difuzate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Rezervele valutare s-au majorat cu circa $113 mil., față de sfârșitul anului trecut. Potrivit BNM, cea mai mare parte din activele oficiale de rezervă, respectiv $1,58 mld., sunt menținute în valori mobiliare, iar $1,31 mld. reprezintă disponibilități și plasări la termen, inclusiv în bănci din străinătate.

Directorul SRL, fiind concomitent şi unicul asociat, a procurat o foaie turistică din contul întreprinderii. Aceste cheltuieli sunt nedeductibile. Se califică acestea ca cheltuieli personale? Se impozitează ca facilitate acordată de către angajator angajatului?