Criza pandemică a generat costuri mari și, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării. Conform datelor din Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM oferită către Ministerul Economiei și Infrastructurii, la sfârșitul lunii noiembrie 2020 datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 66 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 44,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 29,1 mld. lei și a crescut cu 25,9% față de perioada similară din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 55,9% în total, a însumat 36,9 mld. lei, majorându-se cu 25,9%

În Monitorul Oficial din 12 februarie curent a fost publicat Ordinul comun al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și al Ministerului Finanțelor, nr.19/2 din 12 ianuarie 2021 cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/ elevilor din instituțiile de învățământ.   Astfel, pentru copiii din instituţiile de educație antepreșcolară și de învățământ preșcolar (creșe, grădinițe și creșe-grădinițe), pentru cei cu vârsta de până la 3 ani, normele (din mijloacele bugetare, în funcție de timpul frecvenței) constituie: 4 ore - 4,90 lei/zi ; 6 ore – 9,60 lei/zi, 9-10,5 ore – 14,20 lei/zi și 12-24 ore – 19,10 lei/zi.  

Ministerul Finanțelor va aproba spre finanțare doar propunerile de buget pentru domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care au fost consultate și avizate pozitiv de Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre cu privire la unele măsuri de organizare a procesului de achiziții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, care prevede o procedură unificată şi transparentă pentru organizarea achiziţiilor în domeniul TIC, în vederea asigurării oportunităţii investiţiilor în domeniu, racordării acestora la planurile strategice de dezvoltare ale Guvernului, monitorizării respectării principiilor completivităţii şi consistenţei achiziţiilor, compatibilităţii şi neutralităţii tehnologice, eficientizării şi transparentizării achiziţiilor.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Operatorii din sectorul HoReCa nu vor mai achita o cotă redusă de 10% pentru livrările efectuate, deoarece Parlamentul a votat în ședința extraordinară de ieri, 16 august, revenirea la cota-standard în mărime de 20%. Reamintim că acțiunea face parte din setul de măsuri fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurarea sustenabilității bugetare, agreate cu Fondul Monetar Internațional.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi proiectul legii ce se referă la măsurile de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional. Documentul conține modificări la Codul Fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Guvernul a susținut proiectul hotărârii pentru aprobarea Conceptului tehnic privind Sistemul de management integrat (SMI) în domeniul transportului rutier. Dezvoltarea, funcționarea și implementarea acestuia vor fi asigurate de către Agenția Națională Transport Auto și reprezintă o soluție pentru informatizarea proceselor de business aferente activității ANTA, eficientizarea exercitării de către aceasta a funcției de monitorizare, reglementare și dezvoltare a transportului rutier pe teritoriul Republicii Moldova.

Personalul din instituțiile de învățământ va putea beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității anului 2019 proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Indicii și mărimile premiilor pentru conducătorii instituțiilor se vor stabili de către organul ierarhic superior, iar mărimea maximă a premiilor acestora nu va depăși 50% din salariul de bază.   În Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 812 din 11 noiembrie 2020 pentru modificarea anexei la Hotărârea Executivului nr. 1234/2018 privind condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică.

În acest articol ne-am propus să examinăm aspectele cele mai importante ale contabilității investițiilor capitale în active în curs de execuție din cadrul entităților bugetare1. Ele se referă la: • definirea investițiilor capitale în curs de execuție; • componența, recunoașterea și evaluarea investițiilor capitale în curs de execuție; • contabilitatea investițiilor capitale în curs de execuție.

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 5 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

În conformitate cu definiția de la alin. (2) al art.261 al Codului fiscal sau conform Politicilor contabile a întreprinderilor de stat/ municipale, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public care aplică SNC sau IFRS, precum și modul de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe, inclusiv a investițiilor capitale în active în curs de execuție a autorităților/ instituțiilor bugetare care aplică Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, entitățile vor stabili modul de trecere la pierderi a mijloacelor fixe.   În ședința de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998.

La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

Ieri, 3 noiembrie, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 134 din 26 octombrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari, ORDON: Ordinul ministrului finanţelor nr.208/2015 „Privind Clasificaţia bugetară” se modifică după cum urmează:1. În Anexa nr. 7 „Clasificația programelor – A.Programe și subprograme”:1.1. Codurile 07 și 0702 se modifică și se expun în următoarea redacție:„07 Control al integrității 0702 Controlul averii, intereselor personale, regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților și restricțiilor”.

Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2021) sunt: o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice; consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice; susținerea mediului de afaceri, se spune în nota informativă a proiectului.  

Bugetul de stat pentru anul 2021 se aprobă la venituri în sumă de 41415400,0 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 55399600,0 mii de lei, cu un deficit în sumă de 13984200,0 mii lei.     Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul  2021 a fost  propus astăzi, 30 noiembrie, pentru consultări publice de către Ministerul finanțelor. Documentul prevede aprobarea alocaţiilor pentru scopuri specifice în bugetele unor autorităţi/instituţii bugetare, care pot constitui: