Rezultate implementării soluțiilor din Planul de acţiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021, prezentarea acţiunilor întreprinse de către Ministerul Economiei pentru implementarea ghişeului unic de eliberare a actelor permisive şi optimizarea serviciilor, la compartimentul cost-calitate, ce derivă din crearea Agenției Serviciilor Publice (ASP) au fost puse în discuţii în cadrul şedinţei grupului de lucru a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Evenimentul a avut loc pe data de 13 iulie curent.

Contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziții — de bunuri, lucrări sau servicii și se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru tipul de achiziție ce caracterizează obiectul principal al contractului respectiv reprezintă achiziții mixte. În Monitorul Oficial din 24 august curent a fost publicată Legea pentru modificarea și completarea Legii privind achizițiile publice.

În Monitorul Oficial din 21 septembrie curent a fost publicată Hotărârea pentru aprobarea Regulamentelor-tip privind organizarea şi desfăşurarea activităţii în domeniul jocurilor de noroc ce constituie monopol de stat. Astfel, prin această hotărâre au fost aprobate următoarele acte: Regulamentul privind organizarea și desfășurarea loteriilor

Vineri, 11 mai, Prim-ministrul Pavel Filip a prezentat în Parlament Raportul de activitate al Guvernului pe anul 2017. În discursul său premierul s-a referit la evoluțiile din anul precedent, dar a punctat și cele mai importante activități pe care se concentrează Executivul în anul curent.   „În anul 2016 am reușit să stabilizăm economia țării, în 2017 am pus bazele unor procese de reformă, iar în 2018 începem să construim. La propriu și la figurat. Este timpul să facem pași mai mari, mai rapizi, astfel încât oamenii să simtă îmbunătățiri mai consistente ale calității vieții”, a constatat Prim-ministrul. Executivul cunoaște bine unde mai trebuie de muncit pentru ca să se simtă schimbări concrete.

Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR), condus de viceprim-ministrul, ministru al economiei Octavian Calmîc, a aprobat la finele săptămînii trecute 19 proiecte de infrastructură în sumă de 149,2 mil. lei, care vor fi finanțate din Fondul naţional pentru dezvoltare regională.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Procesul de scanare a carnetelor de muncă continuă. Dacă la începutul procedurii înLista plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat care urmau să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice şi au început activitatea până la 01.01.1999, dar încă nu sunt beneficiari de pensii în sistemul public de asigurări sociale erau incluse circa 1000 persoane juridice, pentru perioada 25 iunie – 6 iulie 2018 în lista aprobată prin Ordinul Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 80-A din 18 iunie curent conţine circa 6000. Documentul a fost publicat astăzi, 29 iunie, în MO.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

Modul de utilizare a categoriei persoanei asigurate 123 „persoană angajată prin cumul” (în continuare categoria 123) la declararea venitului asigurat şi a contribuţiilor de asigurări sociale pentru persoanele asigurate a fost reglementat la etapa de implementare iniţială a evidenţei personificate în sistemul public de asigurări sociale.

Primul interviu oferit de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, de la numirea în funcție.

Conform prevederilor art. 5 din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246/2017 (Legea nr. 246/2017)și art. 47 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997), entitățile cu capital de stat (întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat) sunt obligate să achite anual, în bugetul de stat, defalcări și respectiv, dividende din rezultatele financiare obținute, acestea reprezentând venituri în bugetul de stat.

Persoanele juridice și persoanele fizice rezidente, dar și nerezidente ale Republicii Moldova, care au dorit să beneficieze de reducerea de 15% la impozitul pe bunurile imobiliare, au avut posibilitatea să achite impozitul până ieri, 2 iulie, când a expirat termenul de achitare cu reducere. Cei care nu au reușit să achite impozitul până la 2 iulie, urmează să efectueze plata acestuia la bugetele unităților administrative-teritoriale unde sunt amplasate obiectele impunerii, în părţi egale, nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie a anului curent, conform prevederilor art.282 din Codul Fiscal.

Entitatea „XOX”, nefiind înregistrată ca contribuabil al TVA, pe parcursul anului 2017 a prestat servicii în valoare de 900 000 lei, depășirea pragului de înregistrare ca plătitor de TVA de 600 000 lei a avut loc în luna decembrie 2017, dar nu a depășit pragul de 1,2 mil. lei ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017.

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 septembrie 2018, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor privind modificarea Ordinului nr. 63 din 10 august 2009 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditori întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Măsurile de precauție privind clienții, pe care auditorii le vor întreprinde, sunt prevăzute în art.5 al Legii. Acestea se referă la identificarea și verificarea identității clienților în baza actelor de identitate, precum și a documentelor, datelor sau informațiilor obținute dintr-o sursă credibilă și independentă.

Efectuăm reparaţie în oficiul care îl deţinem în arendă. Cheltuielile de reparație vor fi decontate cu compania — proprietar al spaţiului din costul arendei pentru 2 luni. Ambele companii sunt platitoare de TVA. Cum vom reflecta operaţiunea în contabilitate, având în vedere că materiale pentru reparație au fost procurate atât cu TVA cât și fără TVA?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

Urmează a fi reținut impozitul pe venit din salariu precum și achitate contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime obligatorii de asistenţă medicală în cazul achitării salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, stabilită în baza hotărârii instanței de judecată? În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (3) din Codul muncii (CM), salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu — prin hotărâre a instanţei de judecată.

Ținînd cont de prevederile art. 18 și 20 din Codul fiscal

La 12 ianuarie 2018, entitatea „Lider” SRL, care desfășoară activitate de export și aplică IFRS, a primit de la un client din Taiwan un avans în mărime de 120 000 euro, ceea ce reprezintă 100% din valoarea contractuală a mărfurilor, cursul oficial de schimb valutar la această dată fiind de 20,363 lei/euro. La 16 februarie 2018, când cursul de schimb valutar comunicat de B.N.M. era de 20,9077 lei/ euro, mărfurile au fost livrate. Cum trebuie recunoscute și evaluate veniturile din această operațiune de export în contabilitatea entității „Lider” SRL? Ce efecte privind impozitul pe venit va avea entitatea în cazul dat? În Declarația TVA entitatea declară pentru această operațiune baza de impozitare determinată prin aplicarea cursului de schimb de la data efectuării exportului sau de la data primirii avansului?