Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Autorităţile planifică să majoreze de la 1 ianuarie o serie de taxe şi accize, inclusiv la produsele petroliere, ţigări şi automobile. Astfel prind doi iepuri: se conformează normelor europene şi adună mai mulţi bani la buget Declaraţiile făcute săptămâna trecută de primarul Capitalei Dorin Chirtoacă cu referire la modificarea legii finanţelor publice locale au scos la iveală faptul că funcţionarii muncesc de zor la elaborarea politicii bugetar-fiscale şi a legii bugetului pentru anul viitor. Doar că o fac departe de ochii lumii. Dacă anul trecut deja în iunie erau publicate şi aprobate de Guvern principalele repere ale politicii bugetar-fiscale pentru 2013, în acest an atestăm o întârziere de câteva luni.

În continuarea rubricii cu tematica „Impozitarea nerezidenţilor”, în această ediţie a revistei ne vom focusa asupra determinării tratamentului fiscal pentru persoanele fizice nerezidente, care obţin venituri din activitatea de muncă desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare – RM), fără a constitui o reprezentanţă permanentă şi fără a fi remunerat de o reprezentanţă permanentă.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

La Reuniune au participat reprezentanți din 96 de state membre şi non-membre ale OCDE şi 5 organizaţii internaţionale – UE, OCDE, Asociația administratorilor fiscali (CATA), Centrul de reuniuni şi studiu pentru managerii administrațiilor fiscale din țările vorbitoare de limba franceză (CREDAF) şi Uniunea Economică şi Monetară a Africii de Vest (UEMOA). Formatul reuniunii: 3 sesiuni plenare şi 6 sesiuni paralele. Pe parcursul celor 3 sesiuni plenare au fost examinate şi discutate următoarele subiecte: aspectele tratatelor fiscale legate de permisele de emisii (acordarea şi comercializarea permiselor de emisii, reieşind din practica țărilor unde astfel de autorizații vor fi utilizate precum şi a altor țări care nu au această obligație, însă creditele, numite reduceri de emisii certificate (CER), pot fi acordate cu scopul investirii în proiecte de reducere a emisiilor sau proiecte de eliminare a emisiilor); propuneri de modificare a Comentariilor la Modelul OCDE al Convenției pentru evitarea dublei impuneri în partea ce ține de sensul „beneficiarul efectiv” (draftul discuțiilor şi comentariile primite la acest draft de discuții); actualizările anuale ale deciziilor Curților fiscale ale Germaniei, Marei Britaniei, Canadei privind impozitarea piloților pentru linii aeriene, efectele care apar urmare aplicării prevederilor ce țin de asistența în colectarea şi managementul impozitelor şi taxelor, interpretarea regulilor pentru determinarea reşedinței persoanelor fizice, precum şi a evoluțiilor în impozitarea internațională.

Unul din drepturile de care beneficiază contribuabilii în raporturile cu Serviciul Fiscal de Stat, potrivit art. 8 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, este contestarea, în modul stabilit de legislaţie, a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunilor organelor cu atribuţii de administrare fiscală şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora.

Pierderea sau furtul datelor confidenţiale, denaturarea sau distrugerea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri de securitate cu care se confruntă atît companiile comerciale, cît şi structurile statale. De la expunerea accidentală a unor date despre angajaţi/clienţi, date financiare, planuri de dezvoltare, informaţii despre produse, la furtul planificat prin breşe în securitatea reţelelor – toate pot avea efecte devastatoare asupra subiecţilor implicaţi, atît persoane fizice, cît şi juridice.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul de stat. Taxa pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate, care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Conform scrisorii Ministerului Finanţelor nr. 26-06/2-11/455/1306 din 07.03.2012 referitor la unele particularităţi ce ţin de evidenţa obligaţiilor fiscale, începînd cu luna aprilie 2012, agenţii economici au posibilitatea de a transmite dările de seamă fiscale corectate prin intermediul serviciului „Declaraţie electronică”, pentru perioadele fiscale începînd cu 1 ianuarie 2007.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014. Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

Noul număr al revistei Monitorul Fiscal FISC.MD apare în zilele cînd se împlinesc 23 de ani de la înființarea IFPS. Cu aceasta ocazie, corespondentul Vitalie Condrațchi a pregătit două materiale. Primul, despre rezultatele întrunirii la masă rotundă, cu genericul Noi suntem în serviciul contribuabililor și nu viceversa organizată de noul șef al IFPS, Ion Prisăcaru. Împreună cu anteriorii conducători IFPS și miniștri finanțelor s-au discutat principalele strategii în activitatea administrării fiscale și s-au specificat probleme de maximă importanță.

Contractul prevede doar modalitatea de achitare a plăţii de arendă, asigurarea măsurilor biotehnice în vederea păstrării diversităţii fondului de animale, dar şi paza lor contra braconierilor. Conform lit. b) art. 283 al Codului fiscal, de plata impozitului pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ai căror terenuri şi loturi de pămînt sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sunt antrenate în activitate de producţie. Reieşind din cele expuse şi din faptul că întreprinderea municipală nu desfăşoară activitate de producere, are sau nu întreprinderea municipală obligaţiunea de a prezenta calculul impozitului funciar şi, respectiv, de a achita impozitul?

Conform paragrafului 3 al articolului 15 al Acordului, independent de prevederile punctelor 1 şi 2 ale acestui articol, remuneraţiile obţinute în legătură cu activitatea salariată exercitată la bordul unei nave, vapor, aeronavă, vehicul feroviar şi rutier, exploatate în trafic internaţional, vor fi impuse în Statul Contractant în care este rezidentă persoana care exploatează o navă, un vapor, o aeronavă, un vehicul feroviar şi rutier.

Clădirea a fost tramnisă de la XXX întreprinderii YYY în urma executării silite de către executorul judecătoresc. A calculat corect sau nu organul fiscal T.V.A. de la clădirea transmisă de executorul judecătoresc altui contribuabil și este corectă sancțiunea aplicată de către organul fiscal pentru neeliberarea facturii fiscale? La data de 01 aprilie 2011 Cooperativa de Consum Vulcăneşti a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul, Cooperativa de Consum Vulcăneşti, a indicat că la 05 noiembrie 2010, Inspectoratul Fiscal de Stat pe Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia a întocmit actul de control nr. 3-455530 privind rezultatele controlului fiscal tematic pentru perioada 01 septembrie 2010 pînă la 05 noiembrie 2010 în privinţa Cooperativei de Consum din Vulcăneşti.

În temeiul prevederilor art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, în cazul în care entitatea achită venituri persoanelor fizice-cetăţeni, este obligată să prezinte organului fiscal teritorial, în termen de o lună de la încheierea anului fiscal, o dare de seamă privind plăţile achitate din sursele de venit altele decît salariul, şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAS09), anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 19 ianuarie 2010. Astfel, sumele achitate în favoarea deţinătorilor de terenuri agricole, urmează a fi inclusă în Nota de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de venit altele decît salariul şi impozitul reţinut din aceste plăţi (Forma IAS09), potrivit Anexei nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 19 ianuarie 2010, fără indicarea impozitului pe venit.

Primul Congres Naţional al Contabililor din Republica Moldova s-a desfăşurat în incinta Palatului Republicii şi a întrunit cca 1000 de participanţi din mun. Chişinău, raioanele ţării, inclusiv şi din Transnistria. Printre oaspeţii de onoare, la eveniment au fost prezenţi dl Vlad Filat, prim-ministrul în exerciţiu al Republicii Moldova, dl Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, dl Veaceslav Negruţă, ministru în exerciţiu al finanţelor ş.a., care au vorbit despre „rolul contabililor în asigurarea „sănătăţii” economiei naţionale”. Reprezentanţii instituţiilor de guvernămînt au felicitat contabilii cu ocazia zilei lor profesionale şi le-au oferit diplome de merit. Astfel, din partea Guvernului Republicii Moldova, 36 contabili din diferite raioane ale republicii, inclusiv şi din mun. Chişinău au intrat în posesia diplomelor pentru activitate îndelungată, profesionalism, perseverenţă, exigenţă în muncă şi rezultate performante în domeniul contabilităţii.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, la multiplele adresări parvenite din teritoriu, şi întru interpretarea univocă a legislaţiei, aduce la cunoştinţă următoarele. Conform prevederilor art. 234 alin. (2) din Codul fiscal, persoana trasă la răspundere pentru încălcare fiscală beneficiază de o reducere de 50% a amenzilor aplicate în cazul respectării stricte a condiţiilor stipulate la lit. a), b) şi c) a articolului menţionat. Ţinem să atenţionăm, că de prevederile menţionate pot beneficia contribuabilii traşi la răspundere doar pentru încălcare fiscală.

Unele din obiectivele principale ale Legii nr. 1466 din 29.01.1998 „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” sunt protejarea suveranităţii, asigurarea securităţii economice a ţării şi dezvoltarea economiei naţionale prin intermediul stimulării activităţii economice externe. Legea menţionată a fost adoptată în anul 1998 şi pînă în prezent a suferit unele modificări. Ultimele modificări au fost operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 33 din 06 martie 2012 (Monitorul Oficial nr. 99-102/330 din 25 mai 2012) (în continuare Lege). Legea prevede modificări tehnice ce favorizează în continuare implementarea eficientă a prevederilor Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998, precum şi ajustarea acesteia la obiectivele principale stipulate în Strategia naţională de dezvoltare a Republicii Moldova.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.