O persoană fizică cetăţean a vândut un depozit comercial în luna iunie 2018 cu preţul de 800 000 lei, iar achitarea s-a efectuat în două rate: 50% din sumă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare și restul, la finele anului 2018 (pe parcursul lunii decembrie). Baza valorică a depozitului constituia suma de 600 000 lei. Cum va fi determinată obligația fiscală privind impozitul pe venit în situaţia descrisă?

1. (39.15) Care sunt etapele desfășurării concursului „Loteria fiscală”? 2. (39.14) Cînd va avea loc tragerea la sorți pentru prima etapă a concursului „Loteria fiscală”? 3. (39.13) Tranzacțiile efectuate cu ce fel de carduri participă în cadrul concursului „Loteria fiscală”?

1. (28.17.30) Arhiva: Are dreptul entitatea la aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 10% pentru livrările efectuate în conformitate cu art.96 lit.b) din Codul fiscal, în cazul în care aceasta obține venituri din compensarea de către angajați a cheltuielilor suportate? 2. (28.17.29) Arhiva: Are dreptul entitatea la aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 10% pentru livrările efectuate în conformitate cu art.96 lit.b) din Codul fiscal, în cazul în care aceasta obține venituri din încasarea restului lăsat de client în urma achitării consumaţiei în baza bonului fiscal eliberat de restaurant?

Potrivit prevederilor art. 695 alin. (3) din Codul fiscal persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul sănătății are dreptul să treacă în cont impozitul pe venitul obţinut din desfășurarea activității profesionale în sectorul sănătății, achitat în orice stat străin, în condiţiile stipulate la art. 82 din Codul fiscal.

Dragi cititori, vă anunțăm că primul număr al revistei ”Monitorul fiscal FISC.md” din acest an (nr. 2(50)) în curând va ieși de sub tipar. Am depus tot efortul ca și în această ediție să găsiți informații actuale și relevante pentru activitatea Dvs. În această ediție venim cu un material despre utilizarea metodei de calcul a amortizării prin metoda liniară, fiind convinși că veți găsi răspunsuri la multe întrebări cu care vă confruntați la subiectul dat. Totodată, vă reamintim că P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a editat Codul fiscal actualizat pentru anul 2019, pe care deja îl puteți procura, precum și consulta în ediția electronică

În conformitate cu prevederile art. 695 alin. (6) din Codul fiscal, declaraţia cu privire la impozitul pe venit se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în condiţiile stipulate la art. 187 alin. (21). (Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art.692 din Codul fiscal, prin Legea nr.191 din 27.07.2018, în vigoare 01.01.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.321-332 art. 535 din 24.08.2018)

Până la înregistrarea proiectului de act normativ de către Cancelaria de Stat, varianta iniţială a acestuia, în cazul proiectelor care conţin reglementări cu impact asupra bugetului public naţional sau a unor componente din cadrul bugetului, se consultă cu Ministerul Finanțelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului ce prevede modificări în unele acte normative. Documentul are drept scop asigurarea cadrului normativ pentru implementarea Hotărârii Guvernului nr.23/2019 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative”, care urmează să intre în vigoare la 19 iulie 2019.

Guvernul, prin Hotărârea nr. 1040 din 5 decembrie 2017 pentru aprobarea Avizului asupra amendamentelor înaintate la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, a acceptat o serie de modificări şi completări la Codul fiscal.

Pensiile se vor indexa în fiecare an la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare va constitui rata inflației înregistrată în ultimul semestru al anului precedent anului indexării, iar la 1 octombrie – rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern. În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Legea nr. 86 pentru modificarea unor acte legislative.

Organizaţiilor de creditare nebancară li se va permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare, a dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar. Prevederea este inclusă de către Comisia Națională a Pieței Financiare în proiectul de modificare și completare a unor legi, înclusiv la art.31 alin (4) din Codul fiscal. Organizațiile de creditare nebancară (ONC) vor fi obligate să prezinte toate informaţiile de care dispun în privinţa tuturor debitorilor care şi-au dat acordul să prezinte informaţiile respective cel puţin unui birou al istoriilor de credit.

1. (10.4.19) Dacă perioada de activitate solicitată a fi desfășurată în baza patentei de întreprinzător constituie o lună, dar cuprinde două luni calendaristice, pentru cîte luni urmează a fi achitate taxa pentru patenta și contribuțiile de asigurări sociale?

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.

Conform art.102 alin. (10) lit. b) și c) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale

În Monitorul Oficial din, 25 ianuarie 2019, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 8 din 16.01.2019 privind modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 150 din 5 septembrie 2018. Acesta prevede modificări în anexa nr. 1 a Ordinului 150/2018 – formularul CET18, Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Astfel, în secțiunea a doua din anexă, la compartimentul ”F. Calculul impozitului pe venit”, la rândurile F8 ( suma impozitului pe venit ce urmează a fi achitată la buget) și F9 (suma reţinută/achitată în plus a impozitului pe venit), formula F5-F6 (suma impozitului pe venit conform cotelor în vigoare pe perioada declarată pentru persoanele fizice rezidente – suma impozitului pe venit pasibil

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS, nr. 360 din 20.08.2019

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Conform prevederilor art. 691 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul sănătății.

1. (9.2.7) Apare obligațiunea de raportare a soldului la începutul/finele perioadei de raportare în cazul dacă împrumuturile contractate/rambursate pe parcursul unui an fiscal reflectate în contabilitatea întreprinderii, nu depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei, dar soldul la începutul sau sfârșitul perioadei de raportare este mai mare de această sumă? 2. (9.2.5) Care cod a operațiunii se indică la completarea Anexei nr. 11 la Ordinul SFS nr. 427 din 08/21/2018, în cazul rambursării împrumuturilor prin iertarea datoriei, aport în capital statutar, anularea conform termenului de prescripție etc.

SRL „I” şi Gheorghe S. s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „S” şi Nicolae T., intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat obligarea administraţiei SA „S” să-i elibereze reclamantului facturi fiscale pentru lunile iunie — august 2017, în sumă de 6477 lei, încasarea în favoarea acestuia a sumei de 1799,26 lei prejudiciul material, încasarea de la SA „S” şi Nicolae T. (în mod solidar) în beneficiul persoanei juridice şi, suplimentar, în beneficiul lui Gheorghe S., a câte 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii reclamanţii SRL „I” şi Gheorghe S. au invocat că, pe parcursul anilor 2013-2017, SRL „I” a procurat materiale de construcţii de la magazinul SA „S”, iar la sfârşitul fiecărei luni angajaţii reclamanții prezentau

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.