Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut astăzi, 12 noiembrie 2021, o ședință de lucru cu reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Discuțiile dintre părți au vizat subiectul impozitului pe bunurile imobiliare/impozitul funciar, în contextul demarării acțiunilor de recuperare a creanțelor respective de la contribuabilii persoane fizice-cetățeni, în vederea identificării celor mai bune soluții în direcția eficientizării procesului în cauză cu suportul autorităților publice locale.

Începând cu ianuarie 2021, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a investigat de comun cu Serviciul Fiscal de Stat 258 cauze penale, iar în aceeași perioadă, peste 9 mil. lei au fost încasați în bugetul de stat.   Banii au fost încasați în rezultatul activității de investigație și de urmărire penală, iar ca măsuri asiguratorii, la solicitarea procurorilor PCCOCS au fost aplicate sechestre în sumă de aproape șase milioane lei.

Astăzi, 29 aprilie 2022, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr.51 din 18 aprilie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.135/2017 și a dărilor de seamă pentru rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Documentul a fost elaborat în scopul ajustării noțiunilor utilizate în textul Ordinului nr.135/2017 cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor IT la cele expuse în Codul fiscal, precum și în vederea corelării modificărilor operate prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce ține de regimul fiscal al rezidenților parcurilor IT.  

Stimați contribuabili, vă informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS nr. 584 din 22.11.2021.

Valoarea ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenței în anul 2019 a fost de 797884 mii lei, fiind atât ca valoare, cât și ca pondere în raport cu anul 2018, în creștere, se spune în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2019, aprobat prin Decizia Consiliului Concurenței Nr. ASER-67 din 3 decembrie 2020. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 februarie curent.   Astfel, în anul 2019 valoarea ajutorului de stat raportată Consiliului a fost de 1 438 756 mii lei (sau 0,68% din PIB), fiind în creștere față de anii 2017- 2018. Dinamica a fost determinată de implementarea noilor măsuri de sprijin și majorarea cuantumului unor scheme de ajutor de stat raportate ca urmare a sporirii numărului beneficiarilor față de anii precedenți.

În lunile ianuarie-septembrie 2021 au fost realizate investiţii în active imobilizate în valoare de 18,3 mld. lei, cu 16,6% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent în preturi comparabile (pe fundalul reducerii cu 4,4% a indicatorului respectiv în ianuarie-septembrie 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019).   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în perioada de raportare investițiile în imobilizări corporale au constituit 17,9 mld. lei, ceea ce constituie 97,8% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, înregistrând o creștere cu 16,4% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În urma deciziei judecătorești emise în anul 2022, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea proprietății sechestrate? Creditorul are obligația de a calcula/achita TVA la transmiterea proprietății sechestrate de către debitor? Cum reflectă creditorul tranzacția respectivă în Declarația privind TVA?

Prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 94 din 30 iulie 2020, a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC 21), (în continuare – Instrucţiune). Pct. 3 din Instrucţiune prevede modul de prezentare a dărilor de seamă de tipurile „corectată” și „după control fiscal”. La aspectul ce ţine de prezentarea Dării de seamă după control fiscal este menţionat că, în cazul în care ca rezultat al controlului,

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Se restituie TVA aferentă investițiilor capitale, în cazul în care are loc reparația capitală a imobilului luat în locațiune, în partea în care cheltuielile de reparație depășesc 15% de la valoarea locațiunii? În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(11) din Codul fiscal (CF), prin derogare de la prevederile alin.(1), agenții economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservare, ci doar pentru clădirile de producție care sunt date în exploatare şi utilizate conform destinației lor finale.

Conform datelor preliminare, Biroul Național de Statistică informează că în anul 2021 au fost realizate investiţii în active imobilizate  în valoare de 29,6 mld. lei sau cu 4,8% mai mult faţă de anul 2020.   Majoritatea investițiilor sunt cele efectuate în imobilizări corporale, care însumat 29,0 mld. lei, ceea ce reprezintă 97,8% din valoarea totală a investițiilor în active imobilizate, fiind creștere de 4,5%. În același timp, investițiile în imobilizări necorporale au constituit 651,3 mil. lei, cu 20,2% mai mult față de anul 2020.

Reamintim că, începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) se aplică în mărime 3500 de lei pe lună (20,71 lei pe oră), calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună, în creștere cu 565 lei față de cel aprobat pentru anul 2021, care a constitui 2935 lei.   Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost publicată în Monitorul Oficial din 11 martie curent.

Agenții economici care în ultimele 6 luni au fost monitorizați prin prisma postului fiscal și la momentul selectării, posturile fiscale nu mai funcționează, precum și cei ai căror fondator/conducător, pe parcursul a 12 luni anterioare momentului selectării, a deținut funcții de fondator/conducător la contribuabilii care a fost inițiată procedura de insolvabilitate, pot fi obligați să utilizeze factura fiscală electronică (e-factura).   Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura)

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale au decis că, pe perioada stării de urgență, cetățenii ucraineni vor avea dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obţinerea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă.     Angajarea acestora se va face pe perioada stării de urgență în baza contractului individual de muncă cu durată determinată și în baza numărului de identitate atribuit cetățenilor ucraineni la trecerea frontierei și a copiei actului de identitate. Angajatorul va notifica Agenția Națională de Ocupare a Forței Muncă în termen de 5 zile de la data angajării. 

Ministerul Finanțelor informează că măsurile bugetar-fiscale pentru susținerea sectorului agricol afectat de calamitățile naturale au intrat în vigoare. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie, a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 176/2020, precum și Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118/2020 privind modificarea Regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 și a Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară. Aceste măsuri sunt orientate către producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a dispus că, prin derogare de la prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, mărfurile supuse supravegherii sanitar-veterinare se vor plasa pe piață pe baza certificatelor sanitar-veterinare eliberate de Autoritatea sanitară veterinară din țările UE, fără a fi supuse certificării de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, ceea ce  va simplifica și va reduce termenul de plasare a produselor de prima necesitate pe rafturile magazinelor. Totodată, măsura va asigura substituirea produselor importate anterior din țările afectate în prezent de situația din Ucraina cu cele importate din țările UE, comunică Ministerul Economiei.   

Urmează a fi supuse marcării obligatorii cu timbru de consum vinurile spumoase și spumante, introduse pe teritoriul RM și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale?   Potrivit art. 4 alin. (51) din Legea nr. 1054/2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, sunt supuse marcării cu timbru de consum produsele alcoolice produsele din tutun prevăzute

Persoanele fizice (care nu dispun de licență pentru desfășurarea activității cu metale prețioase și pietre prețioase) vor putea realiza, anual, în baza chitanțelor de achiziție, până la 5 articole din metale prețioase.   Suplinirea Regulilor de achiziţionare de la populaţie a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase ce se conţin în articole şi resturi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 769/1995 va asigura securitatea consumatorilor şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestora, precum și amendarea actelor normative ce ţin de supravegherea marcării de stat, consideră autorii proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului.

În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal. FISC.md” ce va ieși din tipar în zilele imediat următoare va fi publicat articolul în care autorul nostru, Lidia Foalea, vine cu detalii, analize și recomandări cu privire la modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.   Ajutoarele umanitare introduse în țară sunt clasificate în bunuri trimise de către donatori în adresa statului sau fără a fi indicat recepționarul concret și distribuite în conformitate cu deciziile Ministerului Sănătății, Comisiei interdepartamentale pentru ajutoarele umanitare, Comisiei specializate din cadrul Ministerului Sănătății, comisiile teritoriale pentru ajutoarele umanitare, dar și bunuri trimise