În perioada stării de urgență declarată în RM și desfășurării activității de către majoritatea agenților economici în mediul online, o întrebare frecvent pusă de consumatori este cum poate fi revocat contractul încheiat prin mijloace electronice. Întrebarea este relevanță și pentru cealaltă parte a contractului – agentul economic, deoarece ambii trebuie să cunoască care sunt condițiile, drepturile și obligațiile fiecăruia în situația revocării unui contract, care a fost încheiat prin mijloace electronice.

Cazul nr.1.Unul dintre angajaţii întreprinderii s-a aflat în concediu neplătit în perioada septembrie-noiembrie 2020. În luna decembrie 2020 a revenit la locul de muncă. Peste 5 zile s-a îmbolnăvit şi a plecat în concediu medical. Care va fi baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară pentru primele 5 zile achitate atât din contul angajatorului cât şi a celor din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat?  

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Persoanele neangajate în câmpul muncii care fac parte din categoriile de plătitori ai primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) (acestea sunt prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593) și sunt obligate să se asigure în mod individual, pot beneficia de reduceri cu 50% din suma primei pentru anul curent în cazul plății acesteia până la data de 31 martie 2020. Amintim că, prima AOAM în sumă fixă constituie în anul curent 4056 lei. De aceeași reducere vor beneficia și fondatorii de întreprinderi individuale, persoanele fizice care iau în arendă terenuri cu destinaţie agricolă, titularii de patentă de întreprinzător, precum și străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe teritoriul RM.

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

Tema puterii e o temă prea puțin dezbătută cu adevărat, o temă care lipsește din educația noastră, într-un context în care cultura națională are în sângele ei, în ADN-ul ei, abuzurile și excesele de putere. Consumatorii abuzează de putere atunci când au pretenții exagerate de la producători și comercianții de bunuri și servicii, copiii abuzează de putere în față părinților, când au pretenții exagerate, părinții fac abuz pe putere când au pretenții exagerate de la directorii de școli, în organizațiile private și publice se fac abuzuri de puterea dată de funcții, oamenii de stat abuzează de putere, și așa mai departe. Convingerile pline de vanitate de tipul “eu sunt îndreptățit”, “eu îți sunt superior”, “eu te controlez pe tine”, “mi se cuvine”, “tu trebuie să asculți de mine și să te supui voinței mele”, “eu sunt stăpânul aici”, “ești/voi face cumva să ajungi la mâna mea” etc.

Prin Legea nr.122 din 16 august 2019, pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901 din CF. Concomitent, pct.211 anexa nr.2 din HG nr.693 din 11.07.2018 cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit precizează că prevederile în cauză nu aduc atingere dreptului contribuabilului de aplicare a scutirilor specificate în art. 34 și 35 din CF, în condițiile stabilite de acestea.

Guvernul a aprobat Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. Principalele prevederi ale proiectului constau în descrierea modalității de evidență și calculare a amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, modalității privind determinarea sumelor aferente cheltuielilor pentru reparație permise la deducere, precum și modalității de determinare a rezultatului fiscal în cazul ieșirii mijloacelor fixe. „Avem obiectivul să simplificăm procesele de administrare pentru agenții economici și să sporim transparența”, a declarat vicepremierul Serghei Pușcuța.

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Din 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative prin care au fost operate modificări în Codul fiscal nr.1163/1997, Legea cu privire la tariful vamal nr.1380/1997 și Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice cu referire la trimiterile poștale internaționale în formatul (B2C – de la business la consumator) pentru care a fost stabilită o valoare limită neimpozabilă în mărime de 200 de euro.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

PERIOADA FISCALĂ ÎN CARE SE APLICĂ Noul Regulament privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea Guvernul nr.704 din 27 decembrie 2019 (în continuare – Regulament) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 și urmează a fi aplicat în mod obligatoriu începând cu perioada fiscală 2020. Este important de menționat că, pentru perioada fiscală 2019, agenții economici au dreptul să aleagă metoda de evidență și calculare a amortizării în scopuri fiscale, fie pe categorii de proprietate conform art.26 și 27 din Codul fiscal (CF, în vigoare până la 31.12.2018), fie pe fiecare obiect separat conform art.261 din CF (în vigoare până la 31.12.2019).

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

În baza materialelor acumulate asupra contribuabililor restanțieri și urmare a emiterii Hotărârii privind executarea silită a obligațiilor fiscale a contribuabilului, Direcția generală administrare fiscală /Direcția generală administrare contribuabili mari informează Direcția generală organizare deservire și gestionare arierate aferent necesității întocmirii unei solicitări de recuperare a creanțelor în baza solicitării de recuperare a restanțelor/creanțelor fiscale aferent Convenției privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală, formularul căreia este propus pentru consultări publice de către Serviciul Fiscal de Stat. Autoritatea a elaborat proiectul ordinului de modificare a Regulamentului privind punerea în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1275 din 26 decembrie 2018, anexă la Regulament fiind formularul solicitării indicate supra.

Începând cu 1 ianuarie 2020, examinarea cererilor de înregistrare a desenelor și modelelor industriale se va efectua în conformitate cu Ghidul elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Potrivit Ghidului, cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial şi documentele anexate se depun de către solicitant sau de reprezentantul acestuia la AGEPI în două exemplare. Aceasta poate fi depusă prin poștă, direct la Agenție, prin fax, cu excepţia imaginilor color, prin mijloace electronice sau depunere online prin intermediul serviciului e-AGEPI.