Anul 2014 a fost marcat de mai multe evenimente importante pentru Republica Moldova, precum ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi respectiv a Acordului de Liber Schimb, deschiderea tot mai mare a pieţei europene pentru produsele moldoveneşti.

Deși,în prima jumătate a anului 2014, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere a PIB-ului de 3,9% și poziția Moldovei pe plan extern continuă să fie puternică, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere economică de 2 la sută pentru anul curent, făcută la începutul anului.

Coreea de Sud a anunţat joi că va cheltui 40 de miliarde de dolari pentru stimularea economiei, după ce în al doilea trimestru PIB-ul a înregistrat cel mai lent avans din ultimul an, iar finanţele locale au avertizat că statul asiatic este ameninţat de recesiune, scrie AFP. Ministrul de Finanţe al Coreei de Sud şi-a redus prognoza de creştere economică pentru anul 2014 la 3,7%, de la 4,1%, invocând tragedia nautică din luna aprilie care a afectat puternic consumul intern.

Atunci când te hotărăști să-ți deschizi o afacere, este esențial să te înarmezi cu multe cunoștințe în domeniu. Agora îți prezintă mai jos o listă de cinci lucruri de care ai trebui să ții cont dacă vrei să te lansezi în lumea business-ului. Această listă a fost întocmită în parteneriat cu specialiștii Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Cel mai complex instrument de evaluare a dezvoltării tehnologiei informaționale și comunicațiilor în toate statele lumii este Raportul Global privind Tehnologiile Informaționale, elaborat de Forumul Economic Mondial (WEF) în colaborare cu INSEAD. Acesta cuprinde Indicele Pregătirii de Rețea (NRI) care stabilește impactul TIC asupra dezvoltării economice şi consolidării competitivităţii domeniului respectiv în statele lumii.

În perioada actuală, ca urmare a procesului de globalizare și ritmului alert în care activăm zi de zi, precum și datorită volumului mare de lucru în documentarea tranzacțiilor economice, fapt cu care se confruntă multe entități din Republica Moldova, apar tot mai multe păreri referitor la necesitatea de a utiliza semnătura facsimil pentru semnarea documentelor, inclusiv a documentelor primare de evidență contabilă.

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Vom avea și în Moldova parcuri în domeniul tehnologiilor informaţionale (TI) – aceasta potrivit unui proiect de lege, aprobat de executiv. Ministrul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC), Pavel Filip a spus că industriei TI îi revine o contribuție de 0,82% din cota de circa 8 la sută deținută în PIB de sectorul TIC. În ultimii ani industria TI cu valoare adăugată înaltă se dezvoltă bine, produsele ei fiind preponderent orientate la export.

Creşterea economică din Grecia, Bulgaria, România şi Ungaria este încetinită de corupţie, a declarat directorul adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Aasim Husain. Ţările cu cea mai rapidă creştere economică din Europa de Est vor fi Polonia şi Letonia, care îşi revine rapid după contracţia puternică din timpul crizei economice, a sugerat Husain, potrivit cotidianului macedonean Utrinski vestnik, citat de Novinite.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Pieţele financiare ar putea fi prea optimiste în privinţa perspectivelor zonei euro, unde îndatorarea şi şomajul la cote ridicate, precum şi inflaţia redusă, ar putea afecta creşterea economică, a avertizat directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Europa se confruntă în continuare cu provocări majore în privinţa viitorului pe termen lung, iar pieţele financiare riscă printr-o atitudine lipsită de precauţie, a spus Lagarde.

Economia Moldovei şi-a revenit puternic de la contracţia cauzată de seceta din 2012, însă activitatea economică în 2014 va fi caracterizată printr-o încetinire semnificativă. Cel puțin de această părere sunt experții Fondului Monetar Internațional, scrie IPN cu referire la un comunicat de presa al instituției financiare.

Economia SUA s-a contractat în primul trimestru pentru prima oară din 2011, cu 1%, din cauza iernii deosebit de aspre care a perturbat activităţile economice şi construcţiile de proprietăţi rezidenţiale şi comerciale, potrivit datelor revizuite publicate joi, transmite MarketWatch.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

România: Patronatele din agricultură au anunţat săptămâna trecută că încep o campanie pentru reducerea TVA la carne. Din perspectiva celor care susţin măsura reducerilor de TVA argumentul scăderii poverii fiscale este că ar încuraja consumul, dar, important şi pentru buget, că ar diminua evaziunea fiscală reducând astfel impactul asupra veniturilor statului. Dar ce sorţi de izbândă au astfel de argumente când vorbim de una dintre principalele resurse ale statului?

Cancelarul Germaniei Angela Merkel repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat regulile fiscale pe care singure s-au angajat să le respecte şi că astfel au contribuit la frânarea redresării economice din zona euro, în timp ce economişti de top dau vina chiar pe sistemul de austeritate promovat de Merkel pentru rata ridicată a şomajului şi creşterea anemică din regiune, scrie The Guardian.

Parlamentul bulgar a adoptat marţi seara, în primă lectură, un buget rectificativ propus de către Guvernul demisionar al premierului Plamen Oreşarski în vederea soluţionării crizei bancare din ţară. Astfel, deficitul public bugetar va creşte la 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2014, cel prevăzut iniţial fiind de 1,8%, cu scopul de a ajuta a patra bancă din ţară, Corporate Commercial Bank (CCB), aflată în pragul falimentului.

Luni, 22 septembrie, Republica Moldova a primit o veste bună: în următorii trei ani putem conta pe o asistenţă financiară de până la 450 mil. de dolari din partea Băncii Mondiale. Pe de o parte, proiectele finanţate de Banca Mondială vor contribui la „avansarea țării pe calea integrării europene”, după cum s-a exprimat preşedintele Nicolae Timofti. Pe de altă parte, această asistenţă va contribui la creşterea datoriei publice externe, care şi aşa este la un nivel care îi sperie pe mulţi sceptici şi constituie un motiv de critici dure la adresa guvernării.

Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE, a reuşit să obţină aproape 1,5 miliarde de euro printr-o nouă emisiune de obligaţiuni pe zece ani care a atras comenzi de patru miliarde de euro, chiar dacă recent Standard and Poor's a retrogradat ratingul suveran al ţării la 'BBB minus', se arată într-un articol apărut joi în publicaţia britanică 'Financial Times' (FT). Banii obţinuţi din vânzarea obligaţiunilor urmează să fie folosiţi pentru achitarea bondurilor scadente în ianuarie şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Obiectivul Guvernului de la Sofia este înregistrarea unui deficit de 1,8% din PIB anul acesta.