Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au negociat, la 16 aprilie anul curent, proiectul Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) în vederea realizării proiectului de răspuns de urgență la COVID-19.

Au mai rămas câteva zile din anul 2018 – an cu multe noutăți fiscale, unele care au generat schimbări majore nu doar în sistemul fiscal, dar și în întreaga economie națională. P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” a fost alături de contribuabili, informându-i despre toate modificările operate în legislația fiscală și oferindu-le suport în implementarea lor corectă.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Permiterea spre deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei al căror termen de prescripție a expirat, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru orice plăți efectuate în folosul angajatului, extinderea, cu un an, a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri, implementarea declarației pe termen lung a furnizorului și alte măsuri noi de ordin fiscal vor fi implementate în anul curent.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Alocarea mijloacelor financiare din sursele Fondului Ecologic Național pentru proiecte ce țin de organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi reclamă ecologică și propagarea cunoştinţelor ecologice nu constituie ajutor de stat, în sensul art. 3 al Legii cu privire la ajutorul de stat, potrivit deciziei Consiliului Concurenței nr. ASO-71 din 17 octombrie 2019. Măsura respectivă ce constă în alocarea de resurse financiare pe perioada anilor 2011 – 2018 a fost raportată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Articolul 3 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare) stabileşte că prin noțiunea de alte recompense se subînțelege orice altă sumă decît salariul, plătită de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepţia veniturilor, prevăzute la art. 20, 89, 90, 901 din Codul fiscal, la care nu se calculează prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Se permite importul, comercializarea și distribuirea gratuită a încălțămintei folosite, îmbrăcămintei, articolelor textile și jucăriilor folosite (unele poziții), dacă acestea au fost supuse operațiunilor de curățare, dezinfecție și dezinsecție, certificate distinct pentru fiecare lot, prin documente eliberate de instituțiile abilitate din țara de export (în cazul mărfurilor de uz personal folosite importate) sau de întreprinderile naționale specializate în efectuarea operațiunilor de curățare (în cazul mărfurilor de uz personal folosite, colectate de la persoanele fizice și juridice din țară).

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Care agenți economici sunt obligați să contribuie în Fondul de susținere a populației? Care este cuantumul contribuției și obligațiile aferente? Ce consecințe vor fi suportate pentru nerespectarea obligațiilor? Legea nr.827 din 18 februarie 2000 instituie în Republica Moldova Fondul de susținere a populației, acesta fiind creat pentru finanțarea programelor cu destinație specială în domeniul asistenței sociale, finanțarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, precum și pentru finanțarea cantinelor de ajutor social. Actul prevede subiecții care sunt obligați să contribuie în acest Fond, modul de contribuire și consecințele pentru nerespectarea obligațiilor impuse, aspecte pe care le vom comunica în cele ce urmează.

Tinerii antreprenori vor putea accesa în continuare credite cu dobândă redusă prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, fondurile de finanțare în acest sens fiind suplinite cu 100 mil. lei pentru anul 2020. Rata maximă pentru beneficiari nu va depăși 6,5%. Programul extins are scopul de a susține tinerii antreprenori în capitalizarea inițială a afacerilor sale private, de a crea noi locuri de muncă, ținând cont de necesitatea acordării sprijinului suplimentar acestora prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale.

Programul ”Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat la inițiativa Ministerului Finanțelor, are deja 130 de beneficiari și s-a extins în 28 de raioane ale țării. După 10 luni de activitate, suma creditelor acordate tinerilor antreprenori este de 85,3 milioane de lei. Majoritatea beneficiarilor au investit acești bani în procurarea tehnicii agricole, echipamente pentru sisteme de irigare de scară mică, îngrășăminte minerale, utilarea camerelor frigorifice, sere, material săditor, semințe, conectare la rețele electrice și apeduct, utilaje de fabricare a mobilei, etc.

Măsura de sprijin ce constă în emiterea garanțiilor financiare prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor (FGC), în baza Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” nu mai este aplicabilă și nu constituie ajutor de stat, potrivit Deciziei nr. ASER-94 din 12.12.2019. Măsura de sprijin a fost raportată de către ODIMM, valorarea acesteia pentru anul 2014 a fost de 2250 mii lei. Programul de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul I ale acestora, care doresc să investească mijloacele bănești obținute peste hotarele Republicii Moldova în inițierea sau extinderea unei afaceri.

Angajatorul în urma inventarierii mărfurilor din buticul comercial a constatat lipsa unui stoc de marfă de circa 15 mii lei. Ce acțiuni urmează să fie întreprinse de către angajator pentru a-și recupera prejudiciul de la vânzător? Dreptul la muncă, ca unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului, este consacrat în art. 43 al Constituției RM. Implicarea și desfășurarea unor relaţii de muncă nu implică doar depunerea efortului de a presta munca în scopul obținerii salariului, dar implică și asumarea responsabilității salariatului de a presta munca cu diligența unui proprietar, asumându-și responsabilitatea de a compensa angajatorului prejudiciul cauzat.

În decursul anului 2019, numărul documentelor fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către persoanele fizice prin intermediul sistemului informațional Declarația electronică a crescut față de anul 2018 mai mult de două ori și a constituit circa 37,2 mii. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, mai arată că, în anul trecut, numărul documentelor fiscale prezentate SFS prin sistemul Declarația electronică de către persoanele juridice a sporit față de anul 2018 cu 9,6 % și a depășit cifra de 1,692 mil.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Potrivit prevederilor art. 14 alin.(1) din Codul fiscal, obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice — angajaţi constituie venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron.

Începând cu 1 ianuarie 2019 au fost introduse prevederi noi în reglementarea auditului situațiilor financiare. În articolul de mai jos, semnat de practicienii Georgeta Rusu-Covaliov și Olga Donciu, vă propunem o detaliere a acestor prevederi. În material sunt descrise aspecte ce vizează drepturile și obligațiile auditorului, răspunderea juridică a acestuia, auditul obligatoriu începând cu 01.01.2019, precum și contractul de audit dintre entitatea auditată și entitatea de audit. Reamintim că varianta în limba rusă a articolului a fost publicată în ediția electronică și poate fi accesată aici

Parlamentul, în ședința convocată astăzi, 17 martie 2020, a aprobat în două lecturi introducerea în Republica Moldova a stării de urgență, ținând cont de situația epidemiologică din țară, din 17 martie până la 15 mai 2020. Aceasta presupune extinderea competenței Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale pentru asigurarea activității fără restricții a acesteia. Astfel, Legislativul a aprobat modificări și completări în Legea nr.212 (art. 20, 22, 24 și 25). La baza acestora stă răspândirea atât în țară, cât și în regiune a virusului COVID-19. Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a atribuit gradul „foarte ridicat” al pericolului legat de epidemie și l-a caracterizat drept „urgență în domeniul sănătății publice la nivel internațional”. Amintim că atribuțiile CNSE sunt stabilite în art.20 al Legii1 nr.212.