HSBC Holdings este investigată în SUA, Marea Britanie, Franţa şi alte ţări după ce a recunoscut că la divizia de private banking din Elveţia au avut loc nereguli care au permis ca unii dintre clienţi să eludeze fiscul. Procuratura din Statele Unite a intensificat eforturile pentru a stabili dacă HSBC, a doua mare bancă din lume, a ajutat clienţi americani să nu îşi plătească taxele, în urma informaţiilor din presă potrivit cărora banca a ajutat clienţi bogaţi să ascundă active de ordinul milioanelor de dolari.

Parlamentul bulgar a adoptat marţi seara, în primă lectură, un buget rectificativ propus de către Guvernul demisionar al premierului Plamen Oreşarski în vederea soluţionării crizei bancare din ţară. Astfel, deficitul public bugetar va creşte la 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2014, cel prevăzut iniţial fiind de 1,8%, cu scopul de a ajuta a patra bancă din ţară, Corporate Commercial Bank (CCB), aflată în pragul falimentului.

Ritmul de creştere al Produsului Intern Brut al Chinei este aşteptat să încetinească anul viitor până la 7%, de la o creştere de 7,3% prognozată pentru acest an, unul dintre motive fiind încetinirea economiei globale, a apreciat un important think-tank guvernamental într-un raport publicat luni, transmite Reuters.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.

Grecia a primit luni undă verde din partea Comisiei Europene pentru 18 proiecte de investiţii, pentru implementarea cărora cel mai îndatorat stat din zona euro va primi peste 17 miliarde de euro în perioada 2014-2020. «Programele de investiţii strategice pentru 2014-2020 reprezintă un sprijin major pentru ca ţara să iasă din criză şi vor ajuta la crearea de noi locuri de muncă şi de noi oportunităţi pentru creşterea economică», se arată într-un comunicat al CE.

Depreciera leului este cauzată de factori externi, de situația din regiune – a menționat guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu într-o conferință de presă. Drăguțanu a spus că sunt anumiți factori fundamentali, care nu pot fi eliminați prin măsuri administrative, aplicate de BNM în calitate de regulator al pieței valutare.

Şeful Direcţiei Generale Afaceri Interne a Reprezentanţei Comisiei Europene, Dragoş Tudorache, a invocat miercuri, la o masă rotundă, mai multe studii potrivit cărora, din cauza declinului demografic, UE va intra în criză din punct de vedere al forţei de muncă, în 20-30 de ani. Tudorache a explicat, cu ocazia evenimentului intitulat "O Europă deschisă şi sigură: transformarea obiectivelor în realitate", organizat la sediul Reprezentanţei CE în România, că Uniunea Europeană are nevoie de forţă de muncă din exterior şi că ar trebui realizată o hartă a ofertelor de lucru la nivelul UE.

China se confruntă cu un început de criză a creditării, ceea ce are un impact neaşteptat şi dramatic asupra preţului aurului, investitorii făcându-şi rezerve de metal preţios pentru a se proteja de corecţia majoră pe care ar putea-o suferi cea de-a doua mare economie a lumii, scrie The Telegraph. Anticiparea unor turbulenţe majore în China este principalul motiv pentru care preţul aurului a crescut cu mai mult de 10% de la începutul anului, depăşind 1.300 dolari pe uncie pentru prima dată din noiembrie, deşi majoritatea experţilor din sectorul de profil se aşteptau la o cerere mai slabă, a explicat Adrian Ash, şeful departamentului de cercetare al platformei de trading BullionVault.com.

Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Fondul European pentru Europa de Sud – Est (EFSE), lansează campania națională privind promovarea plăților fără numerar. Astăzi, 15 decembrie 2014, Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Fondul European pentru Europa de Sud – Est (EFSE), lansează campania națională privind promovarea și încurajarea utilizării instrumentelor de plată fără numerar, prin informarea publicului despre beneficiile acestora.

Cele mai mari 30 de bănci din Europa în funcţie de capitalizare au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi, reprezentând 3,5% din total, iar o revenire a numărului de locuri de muncă la nivelul anterior crizei pare puţin probabilă, în pofida recuperării economice din regiune. Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

Într-o Europă care renunţă treptat la restricţiile de mişcare, mirajul unui câştig mai mare a dinamizat forţa de muncă dinspre zonele mai sărace înspre cele mai bogate. Tinerii francezi pleacă să-şi găsească de lucru în Marea Britanie, Elveţia, SUA şi Belgia, în timp ce nemţii preferă Elveţia şi Norvegia, ţări cu salarii mult mai mari. Pentru imigranţii din Europa de Est, tocmai Franţa şi Germania sunt pământul făgăduinţei. Care din aceste ţări oferă condiţii mai bune de muncă?

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Pe data de 28 octombrie, a avut loc o nouă conferință din seria evenimentelor încadrate în luna siguranței cibernetice. Întâlnirea, “Securitatea cibernetică în contextul economiei digitale globale și plăților online” a fost organizată la inițiativa Centrului de Guvernare Electronică, în parteneriat cu Banca Națională a Moldovei, sectorul bancar și instituții financiare internaționale.

Remuneraţiile directorilor exe­cutivi ai unora dintre cele mai mari bănci din Europa s-au majorat semnificativ anul trecut, creşterile depăşind în unele cazuri 10%, semn că băncile pot ocoli restricţiile impuse de UE asupra bonusurilor. CEO-ul cel mai generos remunerat a fost Stuart Gulliver, de la colosul bancar britanic HSBC, scrie CNBC.

Banca de Economii a revenit în proprietatea statului – despre aceasta a informat în cadrul unui briefing guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu. ”Decizia Curții Supreme de Justiție în această privință îi este cunoscută BNM de joi seara, însă, avînd în vedere alegerile parlamentare de duminică, nu am vrut să dăm curs acestei știri, care ar fi putut să fie utilizată de concurenții electorali în interesul lor. Regretăm că unele mass-media s-au grăbit să informeze și au denaturat faptele,” — a specificat Drăguțanu.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au finalizat evaluarea sectorului financiar al Republicii Moldova în cadrul unui program al acestor două instituţii financiare internaţionale. Şedinţa de încheiere a programului a avut loc miercuri la Banca Naţională a Moldovei (BNM), informează MOLDPRES. Timp de două săptămîni urmau să fie supuse evaluării, în special supravegherea sectorului financiar, guvernarea corporativă, gestionarea situaţiilor de criză, dezvoltarea pieţei de capital.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregăteşte pentru luna viitoare un pachet de opţiuni care cuprinde măsuri excepţionale precum reducerea tuturor dobânzilor, inclusiv aducerea în teritoriul negativ a dobânzilor la depozite, şi stimularea creditării pentru companiile mici şi mijlocii în condiţiile în care revenirea economică în zona euro nu este uniformă, iar FMI vede o probabilitate de 25% ca uniunea monetară să se lovească de deflaţie, adică cu scăderea generală şi prelungită a preţurilor.

Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare în stilul celei înregistrate de Japonia, dacă politicienii nu promovează o integrare mai puternică a zonei euro şi nu schimbă politicile care au descurajat creditarea, a declarat miliardarul american George Soros. Japonia este invocată deseori ca exemplu de stagnare a economiei. După ce a consemnat creştere spectaculoasă a PIB şi dezvoltare industrială în cea mai mare parte a perioadei de după Al Doilea Război Mondial, Japonia a intrat abrupt în recesiune la începutul anilor '90, după care a urmat o lungă perioadă de stagnare.