Cota participației proprii inițiale în cadrul Programului de stat „Prima casă” se reduce de la 10 la 5%, iar vârsta limită a solicitanților care pot accesa programul se majorează de la 45 la 50 de ani. În Monitorul Oficial din 24 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 522 din 15 iulie cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului.   Astfel, în categoriile beneficiarilor de compensații vor fi incluse și persoanele care au accesat un credit ipotecar până la lansarea Programului în luna martie 2018. Potrivit noilor prevederi, beneficiarilor de credite ipotecare accesate anterior și care întrunesc condițiile de eligibilitate ale Programului la data depunerii cererii de acordare a compensației, li se calculează compensația în mărime de 50% din soldul rămas al creditului ipotecar la data depunerii cererii.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Lista proiectelor ce beneficiază de facilități fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte va fi completată cu 21 de proiecte noi. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.246/2010. Astfel, printre proiectele ce urmează să beneficieze de facilități se regăsesc:

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu Directorul oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Republica Moldova, Angela Sax. În cadrul discuției au fost trecute în revistă proiectele în derulare, precum și propunerile de proiecte noi. În debutul întrevederii, Serghei Pușcuța a exprimat recunoștință Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru suportul acordat în cadrul multiplelor proiecte implementate în Republica Moldova, reiterând deschidere pentru dezvoltarea acestui parteneriat reciproc avantajos. În special, Vicepremierul a mulțumit Băncii pentru aranjamentul financiar privind împrumutul de 50 de milioane de dolari pentru procurarea rezervelor de gaze naturale.

Începând cu săptămâna trecută, contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care desfășoară activitate de întreprinzător pot să se conecteze la serviciile fiscale electronice prin intermediul sistemului informațional „Cabinetul personal al contribuabilului” al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), lansat în exploatare experimentală. Noul sistem a fost elaborat și este gestionat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional integrat al SFS.

Astăzi,19 octombrie 2018, a fost publicat Avizul Executivului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1018 din 17 octombrie 2018. Oferim utilizatorilor noștri posibilitatea de a lua cunoștință de acest document. ”Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr.346 din 12 octombrie 2018) de către un grup de deputați în Parlament, și comunică susținerea acestuia cu următoarele propuneri.

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul prevede actualizarea listelor proiectelor de asistență externă în derulare eligibile pentru aplicarea facilităților fiscale și vamale. În acest sens, actualizarea anexei nr.1 și anexei nr. 2 la Hotărârea nr. 246 se propune în contextul demarării a peste 50 de proiecte noi

Entitatea „M” SRL a luat în locaţiune mai multe automobile pe care le utilizează în activitatea de întreprinzător, iar recent a decis să le schimbe acumulatoarele, anvelopele şi să le repare. Este necesar de stabilit cum vor fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile respective ţinând cont de faptul că automobilele sunt luate în locaţiune?

În cazul delegării angajatului, dacă mijloacele financiare acordate de organizator pentru o zi sunt mai mici decât normele stabilite pentru diurnă, entitatea care a delegat persoana va compensa diferenţa la prezentarea documentelor confirmative. Totodată, dacă organizatorul suportă cheltuielile pentru asigurarea delegatului cu diurnă, burse etc. prin rambursarea mijloacelor financiare la conturile entităţii delegatare, după finalizarea perioadei de delegare entitatea va asigura achitarea diurnei salariatului delegat în mărimea oferită de organizator.

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 302 din 30 noiembrie 2018, prin care sunt operate, inclusiv, modificări la Codul fiscal (art.II), în speță art.21 alin. (4), prin care au fost exceptate de la normele respective donațiile filantropice și de sponsorizare menționate la art.36 alin.(2) din Codul fiscal (CF). Menționăm că, prin derogare de la prevederile art. 56 alin. (2) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, aceste prevederile sunt puse în aplicare începând cu 1 ianuarie 2018.

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite niște reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018 inclusiv.

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă elaborată de un grup de deputați, prin care se propune, prin derogare de la Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nerambursarea contribuțiilor individuale de asigurări sociale reținute și virate în plus, aferente indemnizațiilor lunare achitate membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat, ale societăților pe acțiuni din rândul persoanelor cu demnitate publică și funcționarilor publici. Autorii inițiativei consideră că aceste persoane își desfășoară activitatea, de regulă, în timpul orelor de muncă și care corespunde unor atribuții de serviciu,