În Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-327 din 22.08.2023 a fost publicată Legea nr. 229 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

În cadrul unității administrativ-teritoriale activează o stație de alimentare cu produse petroliere. Totodată, pe teritoriul stației este amplasat și un magazin, în care sunt comercializate produse alimentare, băuturi răcoritoare și produse de tutungerie. Prin decizia Consiliului local, pe teritoriul unității administrativ-teritoriale a fost stabilită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii atât pentru stațiile de alimentare cu combustibil,cât și pentru magazine. Totodată, agentul economic care este deținător al stației și magazinului amplasat pe teritoriul stației achită taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii parțial, motivând că achită și taxa rutieră. În situația descrisă, calculează sau nu corect taxa agentul economic?

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: livrare (prestare) de servicii reprezintă activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional, transmiterea cu plată sau gratuit a drepturilor privind folosirea oricăror mărfuri, obiecte ale proprietăţii industriale şi obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe [...] (art.93 pct.4));

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

În Republica Moldova poate fi interzisă comercializarea anvelopelor noi şi/sau anvelope uzate, care nu sunt omologate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și provenite de la agenți economici care nu sunt înregistraţi în Lista producătorilor, și eliminării prin depozitare a anvelopelor uzate. Normă este parte componentă a proiectul Regulamentului privind gestionarea anvelopelor uzate înaintat de către Ministerul Mediului pentru consultări publice.   Documentul care are drept obiectiv implementarea unui cadru regulator în vederea consolidării capacităților instituționale de punere în aplicare a măsurilor de optimizare a colectării separate a deșeurilor de anvelope uzate,

Partea a doua a articolului oferă o analiză detaliată a activităților desfășurate de comisia de cenzori (în continuare – comisia), având ca obiectiv principal asigurarea unei administrări eficiente și consolidarea mecanismelor de control intern în cadrul Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) din Republica Moldova.

Producătorii de vehicule ar putea fi obligați să ia anumite măsuri de prevenire a formării deșeurilor periculoase provenite de la vehiculele scoase din uz. Autoritățile continuă promovarea proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului necesar, acesta fiind inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali.   Astfel, producătorii de vehicule, precum și producătorii de materiale şi echipamente pentru acestea, vor avea obligația de a folosi standardele și reglementările tehnice specifice de codificare pentru componentele și materialele utilizate, pentru a facilita identificarea materialelor ce sunt pasibile pentru reutilizare și valorificare.

Pe parcursul anului, entitatea-subiect impozabil cu TVA poate înregistra în unele perioade fiscale doar livrări impozabile cu TVA, în altele - doar livrări scutite de TVA fără drept de deducere, iar în unele perioade - atât livrări impozabile, cât și scutite de TVA fără drept de deducere. Modalitatea de deducerea a sumelor TVA aferente procurărilor utilizate pentru efectuarea livrărilor în cauză va fi următoarea:

Încăperile nelocuibile din proprietatea publică a mun. Chișinău vor fi transmise în locaţiune/folosinţă în baza unei decizii aprobate de către Consiliului municipal Chișinău (CMC), contractul de locaţiune/comodat fiind încheiat doar în cazul adoptării deciziei, prin care va fi stabilit termenul de acțiune a contractului (cel mult 10 ani). Acesta se va încheia între Consiliu în calitate de locator şi locatar, cel din urmă având obligația să-l înregistreze la Agenția servicii publice.   CMC propune pentru consultări publice proiectul  noii redacții a deciziei cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decât cea locativă – proprietate municipală.

Transferul Comisiei de certificare – organul colegial instituit pentru atribuirea statutului de utilitate publică organizațiilor necomerciale – din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Agenției Servicii Publice este obiectul proiectului hotărârii de Guvern pentru modificarea HG nr. 266/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Proiectul a fost elaborat pentru executarea art. 27 din Legea nr. 86/2020 cu privire la organizațiile necomerciale, conform căruia Guvernul urmează să-și aducă în concordanță cu legea dată actele sale normative într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii.

Problema încasării mijloacelor bănești pentru serviciile prestate clienților nerezidenți de către companiile IT (și nu numai) este una mai veche, însă rămâne actuală până în prezent. Anterior, deja au fost abordate dificultățile cu care se confruntă oamenii de afaceri în ceea ce privește utilizarea platformei PayPal, însă nu mai puțin importante sunt dilemele contabililor practicieni în ceea ce privește reflectarea corectă a unor astfel de tranzacții.

Agentul economic „X” a importat mărfuri  în perioadele fiscale 2017, 2018 și 2019, aferent cărora  nu au fost calculate și achitate taxa vamală și taxa  pentru procedurile vamale. În anul 2021, Serviciul Vamal a calculat și a dispus achitarea taxelor respective, aplicând, totodată, amenzi și penalități pentru neachitarea în termen a acestora. În ce perioadă fiscală urmează a fi recunoscute cheltuielile respective? Are obligația agentul economic de  a depune Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) corectată pentru perioadele fiscale  2017, 2018 și 2019?

Întreprinderea de transport internațional a efectuat un transfer pentru procurarea mijlocului de transport din Germania. O companie nerezidentă propune perfectarea unui contract de arendă pentru a folosi mijlocul de transport procurat de compania rezidentă a RM  în desfășurarea activității sale în Europa. Lunar rezidentul va elibera invoce-ul pentru arendă. Poate rezidentul să transmită bunul în arendă fără a-l înregistra în RM? Vehiculul va fi înregistrat în contabilitate, actul de dare în exploatare va fi perfectat. Are compania dreptul să calculeze amortizarea? Apar obligații ce țin de repatriere?

Deoarece în practică apar mai multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu, în ediția nr. 7(70) a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vă propunem un articol complex în care sunt examinate prevederile actelor normative din domeniu, dar și oferite exemple practice. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Prin noțiunea de salariat temporar se subînțelege salariatul care a încheiat un contract individual de muncă cu un agent de muncă temporară în vederea punerii sale la dispoziția unui utilizator de muncă temporară pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia.

Una din etapele de bază la construcția clădirilor cu mai multe etaje o reprezintă instalarea suporturilor de metal care servesc în calitate de piloni necesari pentru edificarea acestora. Suporturile de metal poartă denumirea de popi metalici sau popi planșeu. Potrivit DEX-ului popii reprezintă stâlpi, bârne, pari, prăjini etc. cu diversă utilizare mai des ca element de susținere sau sprijin.

Prin voucher înțelegem bonul, certificatul, chitanța, adeverința garantată de cineva, în anumite condiții (de exemplu, în anumite perioade de valabilitate), oferind posesorului o anumită sumă de bani pentru procurarea unui bun sau acces la un serviciu în anumite locuri și în limita valorii indicate.

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.