În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

Comisia Europeană a emis un comunicat referitor la implementarea culoarelor verzi în vederea asigurării fluxului continuu al mărfurilor și serviciilor esențiale pe teritoriul Uniunii Europene. Potrivit informațiilor, statele membre UE urmează să desemneze toate punctele de trecere a frontierei din cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) ca puncte de trecere a frontierei pentru culoarele verzi (Anexa 1). Anterior publicația nostră a informat că România a stabilit deja 5 coridoare de tranzit.

În cazul efectuării verificării operative, documentele primare elaborate și aprobate de către conducerea entității pot servi ca documente ce confirmă proveniența mărfii expuse spre vânzare în unitatea de comerț? Potrivit art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, documentul primar reprezintă confirmarea documentară care justifică producerea sau acordă dreptul de a efectua (produce) fapte economice, certifică producerea unui eveniment. Faptele economice, conform art. 11 alin. (1) din Lege, se contabilizează în temeiul documentelor primare.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare

Începând cu data de 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Astfel, salariul și indemnizația de șomaj pentru luna martie a fost calculat la 31 martie și achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calculul a fost efectuat la 30 aprilie și achitarea la 4 mai. Obligațiile de declarare și achitare aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială (CAS) și a primelor obligatorii de asistență medicală (PAM) aferente salariului lunii martie și aprilie au fost onorate pentru ambele perioade. Totodată, întreprinderea admite restanțe aferent impozitelor. Este în drept entitatea să solicite subvenționarea obligațiilor aferente indemnizației de șomaj achitate angajaților pentru lunile martie și aprilie, dacă admite restanțe la buget?

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

1. (10.2.3) Ce informație se indica în cererea de eliberare a patentei de întreprinzător? 2. (10.1.29) Ce obligații are deținătorul patentei de întreprinzător?

Situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat vor fi supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale – în cazul în care acestea fac parte din categoria entităţilor mijlocii, a entităţilor mari sau a entităţilor de interes public, în corespundere cu legislaţia contabilă. În Monitorul Oficial din 17 martie a fost publicată Legea nr. 19 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, precum și Decretul de promulgare al legii.

Începând cu 1 aprilie 2020, livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi impozitată cu TVA. Această prevedere a completat art. 95 din Codul fiscal (Obiecte impozabile), Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative fiind publicată în MO din 27 decembrie 2019.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și nu reflectă poziția oficială a BNM (Continuare. Partea I — nr. 50 (2), Partea II — nr. 51 (3)) Indicațiile metodice privind contabilitatea şi prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii şi Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016, (Indicații metodice) prevăd că în afară de situațiile financiare AEÎ mai întocmeşte şi prezintă notele la situațiile financiare care includ anexele şi nota explicativă.

În adresa SFS tot mai frecvent este adresată întrebarea ce ține de aplicabilitatea tuturor tipurilor de semnături electronice pe documentele fiscale și contabile, recunoașterea documentelor semnate cu orice tip de semnătură electronică prevăzută de legislația RM, acceptarea spre deducere a cheltuielilor reflectate în baza documentelor interne în format electronic pentru care semnătura nu este obligatorie conform legii contabilității etc.   Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom recapitula regimul juridic al semnăturilor electronice, a documentelor electronice și circulația electronică a acestora, care sunt reglementate

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

În dările de seamă de seamă (forma IPC18) pentru lunile iunie-iulie 2020 întreprinderea „X” a reflectat incorect obligațiile fiscale aferente plăților salariale, astfel diminuând suma obligațiilor fiscale aferente, după cum urmează: • luna iunie – 950 lei, inclusiv impozitul pe venit - 250 lei, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală - 200 lei și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii - 500 lei; • luna iulie – 1500 lei, inclusiv impozitul pe venit - 400 lei, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală - 300 lei și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii - 800 lei.  

În perioada în care sunt desfășurate adunările generale anuale în cadrul societăților pe acțiuni, în care cota statului depășește 50% din capitalul social, propunem analiza modificărilor și completărilor importante care au intrat în vigoare în Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni la 1 ianuarie 2021, fiind aprobate prin Legea nr.18/2020.   Amintim, modul de înfiinţare, dizolvare (lichidare) şi statutul juridic al societăţilor pe acţiuni (SA), drepturile şi obligaţiile acţionarilor, ale membrilor organelor de conducere şi ale altor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii, drepturile şi interesele legale ale creditorilor şi acţionarilor acestor societăţi este stabilit în Legea nr.1134/1997, cu modificările și completările ulterioare1.

La 30 martie a.c., Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD” a marcat 10 ani de la fondare. Despre succesele obținute către acest jubileu discutăm cu directorul, dna Rodica Musteața-Staci.  - Pentru o revistă de specialitate în domeniile fiscal și contabil, cum e „Monitorul Fiscal FISC.MD”, 10 ani de activitate înseamnă mult sau puțin?

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Conectarea primară la serviciile fiscale este cu titlu gratuit pentru toți contribuabilii obligați să utilizeze metodele automatizate, inclusiv pentru prezentarea informațiilor prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informațiilor din surse indirecte” (în continuare – SIA CISI), și NU DOAR pentru contribuabilii ce cad sub incidența art. 187 alin. 21 din Codul Fiscal.

Angajații Serviciului Fiscal de Stat de comun cu cei de la Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare au descins astăzi, 11 octombrie 2019, în mai multe locații din raza mun. Chișinău pentru a verifica conformarea transportatorilor auto de pasageri în regim de taxi la legislația fiscală. Acțiunea face parte din cadrul operațiunilor ordinare desfășurate cu regularitate, care au drept scop combaterea activității ilicite și a evaziunii fiscale. Astfel, agenții de patrulare au tras pe dreapta zeci de mașini de taxi, iar angajații fiscali și cei de la ANTA au verificat dacă aceștia dispun de actele necesare pentru acest gen de activitate și dacă nu au alte abateri de la legislație.

Cum se reţine în prealabil impozitul pe venit de la persoana fizică care a înstrăinat un utilaj – din suma contractului sau doar din creşterea de capital și cum se prezintă această informație organului fiscal? Potrivit alin.(2) și alin.(3) din art. 90 din Codul Fiscal (CF), persoanele specificate la alin. (1) reţin în prealabil, ca parte a impozitului pe venit, 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din CF, la lit. e) fiind prevăzut că, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din CF.