Începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători va fi stabilită la 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se va majora eșalonat, până la atingerea vârstei de 63 de ani. Ieri, 13 mai curent, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea art.32 din Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Astfel, pentru judecători va fi stabilită vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare obținerii dreptului la pensie.

Conform art. 121 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei R. Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale (CC), instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

Prin modificările operate în Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare – Legea nr. 156/1998) care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022, a fost aprobată o nouă categorie de pensie prevăzută la art. 9 - pensia anticipată pentru carieră lungă. Condițiile de acordare a categoriei date de pensii sunt descrise la art. 152 din legea menționată și reglementează următoarele: (1) Dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1).

În Monitorul Oficial din 22 decembrie curent a fost publicată Legea nr. 273 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Legiuitorul a intervenit în Legea cu privire la asigurări, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Legea privind securitatea industrială a obiectelor industrial periculoase și Codul Contravențional. Astfel, Legea cu privire la asigurări este completată cu un articol ce va reglementa reperfectarea licenței, care va fi obligatorie în cazul modificării denumirii asigurătorului, schimbării sediului, completării activităţii de asigurare cu noi tipuri de asigurare ori excluderea acestora din activitatea de asigurare.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

1. (29.1.6.47) Cum urmează să se reflecte în Dările de seamă lunare și anuale, impozitul reținut din veniturile obținute de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, din veniturile aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural (art. 901 alin. (35) Codul fiscal)?

Dacă până la acordarea liberului de vamă există îndoieli justificate cu privire la autenticitatea dovezii de origine a mărfurilor sau cu privire la originea lor, organul vamal suspendă acordarea tratamentului tarifar preferențial și efectuează un control suplimentar prin inițierea unei cereri de asistență administrativă internațională. Punerea mărfurilor în liberă circulație se efectuează doar după constituirea unei garanții suficiente, potrivit procedurii stabilite de către Serviciul Vamal. În Monitorul Oficial din 12 decembrie 2018 a fost publicată legea ce conține modificări la un șir de acte legislative, inclusiv în Codul Vamal.

Orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane are dreptul de a participa în Republica Moldova la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări. Astfel, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), pentru constatarea datelor de calificare în cadrul procedurilor de achiziţie publică, operatorul economic va prezenta documentele eliberate de autorităţile competente stabilite de autoritatea contractantă în cadrul procedurilor de achiziţie publică.

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Curtea Supremă de Justiţie vine cu concretizarea condiţiilor de anulare,prin procedura revizuirii, a amenzilor aplicate de fisc în cazul în care norma a fost declarată neconstituţională. Amintim, că la 30 ianuarie 2018 Curtea Constituțională, prin Hotărârea nr. 2 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, a declarat neconstituționale textele ,,activității fără licență” şi ,,amendă în mărimea venitului brut” din articolul indicat.

În octombrie 2017 avocatul a încheiat cu un client contract de asistență juridică în sumă de 6 000 lei pentru prezentarea intereselor în instanța de judecată în 12 ședințe, câte 500 lei pentru fiecare. În darea de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017 avocatul a declarat suma de 6 000 lei și a achitat impozitul pe venit din toată suma.

Urmează a fi reținut impozitul pe venit din salariu precum și achitate contribuţii de asigurări sociale de stat şi prime obligatorii de asistenţă medicală în cazul achitării salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, stabilită în baza hotărârii instanței de judecată? În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (3) din Codul muncii (CM), salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu — prin hotărâre a instanţei de judecată.

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

Genurile de asistenţă juridică calificată pe care urmează să le acorde avocaţii persoanelor fizice şi juridice sunt enumerate în art. 8 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19.07.2002 (în continuare – Legea nr.1260). Alin. (2) al acestui articol stabileşte că acordarea asistenţei juridice prevăzute la alin.(1) lit. c) şi e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel. Totodată, reglementările Legii nr.1260 conţin şi noţiunea de avocat stagiar, care, potrivit art. 15, poate fi cetăţean al RM licenţiat în drept, în privinţa căruia nu a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei şi care are o reputaţie ireproşabilă, a promovat examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi contract de efectuare a stagiului profesional, condiția dată fiind obligatorie.

Conform art. 1 din Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.92, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acţiuni sau eliberate documente de importanţă juridică. Cuantumurile tarifare ale taxei de stat sunt stabilite în art. 3 din Legea taxei de stat, iar înlesnirile la achitarea ei — în art. 4.

Cum trebuie de prezentat darea de seamă fiscală în situaţia în care contribuabilul a atacat decizia consiliului local prin care s-a majorat taxa pentru parcare, iar în final i-a fost respinsă cererea de chemare în judecată, cu toate că pe parcursul examinării cererii de chemare în judecată a fost emisă măsură de asigurare prin care s-a dispus suspendarea deciziei consiliului local? Taxa pentru parcare este o taxă locală stabilită la art. 289 alin. (2) lit. j) din CF. Conform alin. (3) al articolului, taxele locale enumerate la alin. (2) se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale.

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 86-A din 23.06.18 au fost introduse modificări în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare Clasificator) unde a fost adăugată o nouă categorie 168 „Persoană restabilită la serviciu în baza hotărârii instanţei de judecată” (în continuare categoria 168). Această categorie a fost introdusă în scopul acordării posibilităţii de reflectare a perioadelor anterioare în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, Forma IPC 18 (in continuare Darea de seamă IPC 18) în cazul în care persoana a fost restabilită la serviciu în temeiul unei hotărâri a instanţei judecătoreşti.

Un deputat în Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat Curţii Constituţionale (în continuare — CC) pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003. Autorul sesizării consideră că norma contestată încalcă prevederile articolelor 6, 7, 134 și 140 din Constituție. Art. 458 din Codul de procedură penală prevede cazurile de revizuire a procesului penal încheiat prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, potrivit alin. (3) pct. 4) din articolul menţionat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută în cazul în care „CC a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.